Cele mai importante organizații din business-ul românesc cer Guvernului, într-un mesaj comun, eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), în contextul discuțiilor pentru elaborarea bugetului pe anul 2026.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Organizațiile de afaceri susțin că, într-un context macroeconomic și bugetar complicat și un climat geopolitic tensionat, IMCA reprezintă una dintre principalele bariere în calea investițiilor, contrar obiectivului declarat al României de a atrage capital pentru dezvoltare economică.
„Într-o perioadă în care mediul privat trece prin restructurări și disponibilizări, menținerea IMCA adaugă presiune suplimentară pe companiile care încearcă să-și susțină activitatea și să păstreze locurile de muncă”, arată acestea.
Conform lor, la nivel de politică fiscală, impozitarea bazată pe cifra de afaceri indiferent de existența profitului contravine principiilor economice de bază, nefiind utilizată în niciuna dintre țările dezvoltate din Uniunea Europeană.
„Măsura ignoră realitățile sectoriale și ciclicitatea economică, reducând apetitul pentru investiții majore, pe termen lung, mai ales în proiecte de tip greenfield. România are nevoie de investiții cu valoare adăugată mare, locuri de muncă și transfer de know-how, nu de descurajarea capitalului productiv”, arată organizațiile.
Acestea susțin că atractivitatea României pentru investitori este deja în scădere, în timp ce alte țări din regiune, precum Polonia, Cehia sau Bulgaria, sunt alese ca destinație de investiții în detrimentul României.
Prin comparție cu nivelul fiscalității din aceste țări, deși pe alocuri s-ar putea considera că România are o impozitare inferioară (dată fiind cota de impozit pe profit de 16%), luând în considerare IMCA, companiile acuză o rată efectivă de impozitare a profitului superioară, care poate ajunge chiar și la 90% în unele situații.
Mai mult, acestea susțin investitorii noi nu vor fi dispuși să vină în România pentru a plăti impozit chiar și în anii în care înregistrează pierdere. În condițiile în care România trebuie să se integreze în lanțurile valorice europene și să contribuie la efortul comun de creștere a competitivității economice și a capacității de apărare, menținerea IMCA înseamnă, de fapt, ratarea unei oportunități strategice, spun ele.
Organizațiile afirmă totodată că impozitul minim pe cifra de afaceri afectează în mod disproporționat companiile cu marje reduse de profit, descurajează investițiile și subminează competitivitatea economiei românești față de toate țările din regiune.
Fiind aplicat cumulativ pe întreg lanțul de productie și distribuție, acest tip de impozit generează distorsiuni de piață și alimentează inflația.
Pe termen mediu, în contextul încetinirii economice, menținerea IMCA riscă să elimine multe firme din piață, reducând baza de impozitare și afectând colectarea veniturilor bugetare, prin efecte negative asupra investițiilor, productivitătii și dezvoltării afacerilor din Romania, conform companiilor.
Pentru mediul de afaceri este îngrijorătoare perspectiva ca eventualele scăderi de venituri să fie, pe viitor, acompaniate de creșterea poverii fiscale tot asupra sectorului privat și a consumatorilor.
Rezultatele unui sondaj fulger realizat în comunitățile de afaceri arată impactul concret al IMCA:
- din 80 companii care au răspuns, 55 au declarat că sunt direct afectate, cu impact în multiple sectoare economice.
- 64% dintre companii au amânat, redus sau reconsiderat planurile de investiții odată cu introducerea IMCA.
- aproximativ 60% au semnalat un impact major asupra operațiunilor prin efecte asupra sumelor disponibile pentru investiții, prețurilor, lanțurilor de aprovizionare, politicilor de personal și restructurărilor.
Organizațiile de business afirmă că prelungirea aplicării unei măsuri introduse inițial cu caracter temporar, în absența unor reforme structurale reale pentru combaterea marii evaziuni fiscale, digitalizare, îmbunătățirea conformării voluntare, sau restructurarea și eficientizarea cheltuielilor publice, este profund nedreaptă pentru mediul economic.
„Prin urmare, adresăm din nou factorilor de decizie solicitarea de a elimina această taxă discriminatorie și de a construi bugetul de stat pentru 2026 pe baza unui cadru fiscal coerent, predictibil și bine fundamentat, evitând soluțiile ad-hoc sau insuficient testate care generează instabilitate. O arhitectură fiscală solidă, aliniată principiilor economice și practicilor europene, care să încurajeze investițiile și competitivitatea, este în beneficiul întregii economii și creează un climat de încredere pentru investiții pe termen lung în România”, conchid organizațiile de business.
Apelul comun este semnat de:
AHK – Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană
AMCHAM – Camera de Comerț Amercană în România
AOAR – Asociația Oamenilor de Afaceri din România
BRCC – Camera de Comerț Britanico-Românâ
BEROCC – Camera de Comerț Belgio-Luxemburgheză-Româno-Moldovenească
CONCORDIA – Confederația Patronală Concordia
CCIBRP – Camera de Comerț și Industrie Bilaterală ROMÂNIA-PORTUGALIA
CCIFER – Camera Franceză de Comerț, Industrie și Agricultură în România
CCIpR – Camera de Comerț Italiană în România
CCE-R – Camera de Comerț Elveția – România
FIC – Consiliul Investitorilor Străini
HRCC – Camera Bilaterală de Comerț Grecia – România
NRCC – Camera de Comerț Olandeză în România
RBL – Fundația Romanian Business Leaders
