sursa foto: Facebook/ Gazprom
Cu cel mai mare producător de aluminiu sau mari furnizori pe piața petrolieră controlați de ruși, dar și cu o piața a gazelor dependentă în mare măsură de Rusia, economia României are diverse sectoare influențate de banii și politica federației aflată acum în centrul controverselor – fie că ar pregăti invazia Ucrainei sau acuzată că face jocurile pe piața de energie, cu prețuri care au explodat în ultimele luni. Rușii administrează, controlează sau finanțează diverse afaceri în România – Economedia.ro vi le prezintă pe câteva dintre ele.
Pentru început, câteva statistici oficiale.
Datele Ambasadei României în Federația Rusă arată că, la data de 30 aprilie 2021, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Federația Rusă erau de 1,35 de miliarde de dolari, cu exporturi de 401.400 milioane de dolari și o cifră a importurilor de peste două ori mai mare: 948.964 milioane de dolari. Față de aceeași perioadă a anului trecut, volumul schimburilor comerciale totale a crescut cu 22.05%, din care exportul a crescut cu 38.28%, iar importul a crescut cu 16.28%.
La finalul anului trecut, Rusia se afla pe locul 42 în clasamentul pe ţări de rezidenţă a investitorilor în societăţi cu participare străină la capitalul social – cu 600 de societăți (abia 0,25% din total) și capital social subscris de 37,34 de milioane de euro, arată datele Oficiului Național al Registrului Comerțului.
Aceste date reprezintă, însă, doar o parte a relațiilor economice România- Rusia, după cum subliniază o analiză publicată de Europa Liberă. Investitorii ruși vin în România în special prin intermediari sau apelând la firme subsidiare din țări europene cu un regim fiscal mai relaxat – Olanda, Cipru, sau cu care au parteneriate de tradiție – Germania, Italia, iar alteori apelează direct la paradisuri fiscale offshore, notează analiza. Spre exemplu, cele mai mari investiții rusești în România – Lukoil și ALRO, acționează prin companii înregistrate în Olanda.
Mari companii conectate cu Rusia
Unul dintre marii jucători din producția locală e Alro, companie al cărei control majoritar e deținut de ruşii de la Vimetco (54,2%), unul dintre cei mai mari producători de aluminiu integraţi pe verticală din Europa. Grupul are sediu în Amsterdam, dar e deținut de miliardarul rus Vitali Matsitski. Alro Slatina este una dintre cele mai mari unități de producție industrială din România și cel mai mare consumator noncasnic de energie electrică din țară. În această perioadă, colosul industrial e victimă a creșterilor uriașe de prețuri din piața de energie – la finalul anului trecut producătorul a început un program de oprire de capacitate de producție, din cauza prețurilor mari la energie.
Lukoil, una dintre cele mai mari companii petroliere din Rusia din punct de vedere al rezervelor, producției și rafinării țițeiului, e prezentă în România prin LUKOIL Romania. Compania este unul dintre cei mai importanți jucători de pe piaţa petrolieră și are o rețea de peste 300 de benzinării. Lukoil este una dintre cele doar 354 de firme din țară cu afaceri de peste 100 de milioane de euro, chiar pe poziția 20, cu 1600 de angajați și afaceri de 5,9 miliarde de lei în 2020. Firma e interesată de extinderea afacerilor în România. La finalul anului trecut, Lukoil și Rusatom Overseas (parte a ROSATOM, grupul rus de stat specializat în energia nucleară) au semnat un memorandum de înțelegere pentru a analiza posibilitatea producției de hidrogen verde la rafinăria Petrotel-Lukoil din Ploiești.
România depinde, în mare măsură, de importurile de gaze rusești. Conform datelor Gazprom Export, furnizările de gaze din Federația Rusă se realizează în baza unor contracte pe termen lung încheiate cu companiile WIEE România și Conef Energy pentru furnizarea de gaze naturale către România până în 2030. În 2020, livrările de gaz către România s-au ridicat la 962,3 mcm (milioane de metri cubi). Anul trecut, a apărut o noutate, începând cu 1 aprilie: dacă până la acea dată Gazprom prefera să exporte gaze în România prin subsidiara sa WIEE, începând cu prima zi a celui de-al doilea trimestru, importurile au fost prin Imex Oil Ltd, notează Profit.ro. Drept urmare, ponderea Imex Oil Ltd în total importuri a fost în aprilie de 54,58%, iar asta în condițiile în care 21% au reprezentat gaze importate în trecut și extrase din depozite. Dacă eliminăm aceste cantități și raportăm numai la importul efectiv din această lună, ponderea Imex Oil Ltd ajunge la 70%.
Mai operează în țară și TMK Artrom Slatina, specializată în producția de țevi din oțel fără sudură, compane controlată de miliardarul rus Dimitri Pumpianski. Aceasta avea în 2020 peste 1 miliard de lei cifră de afaceri și 1444 de angajați în România.
Există și alte filiere prin care Rusia are impact în economia României. Un exemplu în acest sens este Chimcomplex Borzeşti, controlat de omul de afaceri Ştefan Vuza, care a cumpărat în urmă cu aproape patru ani o parte din activele combinatului chimic Oltchim. Tranzacţie a fost susţinută atunci de o finanţare externă totală de 164 milioane de euro, atribuită instituţiilor financiare internaţionale VTB Bank Europe SE (cu sediul în Frankfurt), divizia din UE a băncii rusești de stat VTB Bank, şi Credit Suisse AG, prin divizia specializată în investiţii (cu sediul la Zurich).
Combinatul de Oțeluri Speciale (COS) Târgoviște, în procedură de insolvență din februarie 2013, singurul producător de oțel-beton cu ciclu complet din România, are ca administratorul special un cetățean rus Oleg Shvedakov, născut în 1973 în fosta URSS. Combinatul s-a aflat în portofoliul grupului rus Mechel, iar acum este controlat de offshore-ul cipriot Mazur Investments Ltd cu 86 %. Aici, activitatea ar putea fi resuscitată. Grupul italian Beltrame, unul dintre cei mai mari producători europeni de bare din oţel şi alte oţeluri speciale, care deține în România și combinatul Donalam Călăraşi, vrea să preia activele funcționale ale Combinatului de Oțeluri Speciale (COS) Târgoviște. Tranzacția este analizată în prezent de Consiliul Concurenței.
Anul trecut, o firmă conectată la afacerile rusești era în centrul unui scandal legat de marele proiect de țară al României – PNRR, cu uriașe mize financiare. Capitolul Energie din Planul Național de Redresare și Reziliență prevedea două proiecte pilot care să demonstreze fezabilitatea economică și tehnică a hidrogenului, ambele urmând să fie derulate cu compania românească privată GSP Power. Grup Servicii Petroliere (GSP) este firma română cu cele mai puternice legături de afaceri cu Rusia, fiind dată drept exemplu în trecut chiar de fostul preşedinte, Traian Băsescu. Compania fondată de Gabriel Comănescu a avut contracte de zeci de milioane de euro cu companii de stat ruseşti din energie pentru lucrări de foraj marin, nota G4Media. Proiectele au fost ulterior scoase din PNRR.