EXCLUSIV Proiectul de 600 de milioane de euro Romgaz – GSP Power, scos din PNRR. Ministrul Energiei, Virgil Popescu: Înlocuim proiectele directe din PNRR cu selecții competitive / Finanțare pentru producția de energie electrică pe bază de gaz și hidrogen / Simplificarea legislației pe achiziții – VIDEO

Virgil Popescu

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a declarat într-un interviu pentru Economedia.ro și G4Media.ro că a decis să scoată toate proiectele directe ale unor companii de stat și private din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) transmis de România la Bruxelles, în locul finanțării directe a acestor proiecte punctuale urmând să fie organizată o selecție competitivă de proiecte.

Proiectele directe care apăruseră în versiunea inițială a PNRR și care urmau să fie finanțate direct din bugetul PNRR de 29,2 miliarde de euro aparțineau unor companii cu capital majoritar de stat (Electrica SA, Nuclearelectrica, Hidroelectrica) sau unor parteneriate între companii de stat (Romgaz) și compania privată GSP Power, deținută de magnatul Gabriel Comănescu.

Virgil Popescu a declarat pentru Economedia.ro și G4Media.ro că decizia a fost luată după discuțiile cu reprezentanții Comisiei Europene, „pentru a nu mai exista întrebări de ce nu pot participa și alții la aceste proiecte”.

Ministrul Energiei a mai spus că în PNRR va exista o linie de finanțare pentru proiecte de producție a energiei electrice pe bază de gaze naturale și hidrogen, aceasta fiind convenită ca soluție de tranziție în urma discuțiilor cu Comisia Europeană.

De asemenea, oficialul a mai spus că vrea să simplifice procedurile de achiziții în domeniul energiei pentru a limita posibilitatea ca selecția de proiecte să fie întârziată 2-3 ani de contestații, ceea ce ar face imposibilă atragerea fondurilor din PNRR până la termenul-limită stabilit de Comisia Europeană – finalul anului 2026.

Interviu VIDEO cu Virgil Popescu:

Filmare și montaj: Ovidiu Micsik, Octav Ganea / Inquam Photos

Virgil Popescu despre finanțările din PNRR:

Rep: În săptămâna care a trecut ați avut discuții la Bruxelles cu Comisia Europeană legate de capitolul Energie din PNRR. Care sunt modificările față de draftul de PNRR?
Virgil Popescu: Am avut două întâlniri foarte importante. Prima a fost cu vicepreședintele Margrethe Vestager. Întâlnirile au atins subiecte precum restructurarea Complexului Energetic Oltenia, Complexului Energetic Hunedoara, Compania Națională a Uraniului și PNRR. Am avut pe ansamblul capitolului de energie discuții pe mai multe puncte, în principal cu referire la decarbonare. După întâlnirea foarte bună cu doamna Vestager ne-am întâlnit cu secretarul general adjunct al Comisiei – o întâlnire mult mai tehnică, cu privire la toate aspectele PNRR. Am fost împreună cu președintele Consiliului Concurenței, cu secretarul de stat Drăgan și cu doamna ambasador Luminița Odobescu de la Reprezentanța României la UE. Totul s-a învârtit în jurul decarbonării, astfel încât în 2035 să ajungem la 55% reducere a emisiilor de CO2. Erau foarte interesați ce se întâmplă la CE Hunedoara, CE Oltenia și cum vedem noi scoaterea capacităților de producție a energiei pe bază de cărbune și cu ce le înlocuim.

Sunt foarte bine informați, aveau o listă cu toate capacitățile de producție. Au fost plăcut surprinși când le-am spus că termocentrala de Mintia (parte a CE Hunedoara) e închisă de circa 4 luni pentru că nu mai are autorizație de mediu. Am discutat problema punctuală cu decarbonarea, le-am spus că avem deja un acord de phase-out (renunțare – n.red.) la producția de huilă cu sindicatele de la Hunedoara, că suntem în planul de restructurare la CE Oltenia și că, în funcție de cum avansează, ne-am luat angajamentul ca România să înlocuiască cărbunele, dar avem nevoie de gaz natural.

Am mai demontat un mit legat de ambițiile României în privința regenerabilelor. Ni se tot spunea că România nu are ambiții suficient de mari legat de planul de energie regenerabilă. Nu cred că au fost suficient de informați, le-am arătat statisticile Eurostat 2019 și 2020, în care se vede că România a atins încă din 2019 ținta de procent de energie regenerabilă stabilită pentru anul 2020, de 20% din total. Noi am avut deja 24,7% în 2020, spre deosebire de alte state – precum Germania, Olanda și Franța, care nu au atins această țintă.

România a făcut eforturi foarte mari, pentru că la început tehnologia nu era avansată și era scumpă și cetățenii români plătesc în costul facturii acel certificat verde. Și nu e cazul să vorbim de o taxare verde în sectorul verde. Le-am dat exemplul mixului energetic din România: producția de energie pe bază de cărbune – maximum 20% când se merge din plin, iar producția pe bază de gaz – 10%. Restul producției de energie vine din hidro, energie regenerabilă solară și energia nucleară. Deci diferența de 60-70% e energie care nu poluează, fără emisii mari de CO2. Din momentul în care am explicat acest lucru, nu s-a mai pus problema că România nu are ținte ambițioase.

Și le-am spus că în planul național de schimbări climatice România și-a asumat o țintă de 30,7% energie regenerabilă din totalul producției energetice, dar noi în scris am spus că ridicăm ținta la 34% pentru că avem la dispoziție și Fondul de Modernizare, a cărui valoare s-a dublat practic datorită creșterii costului certificatului de CO2.

Am vorbit de proiecte, de toate liniile de finanțare. Avem pe producția de hidrogen, unde companii precum Hidroelectrica și Nuclearelectrica aveau în PNRR proiecte directe, am discutat de Electrica, care avea la fel producție de hidrogen și stații de încărcare auto. Am vorbit puțin de proiectele în parteneriat al Romgaz cu GSP legat de acel proiect de green city.

Rep: Economedia și G4Media au scris în premieră despre aceste companii cu proiecte directe în PNRR. Cum de au ajuns aceste companii direct în PNRR și nu prin intermediul unor proceduri competitive, licitații?
Virgil Popescu: Când am început să lucrăm la PNRR, de la Ministerul Fondurilor Europene ne-au fost cerute proiecte mature, pentru a fi siguri că se încheie în 2026 (termenul – limită când trebuie trași toți banii din PNRR – n.red.) și a nu pierde acești bani. Noi am făcut cereri de proiecte mature către piață, ni s-au trimis sute de proiecte, și am selectat proiecte, nu companii.

Rep: Care a fost poziția Comisiei Europene față de acest subiect?
Virgil Popescu: Eu am avut o discuție înainte cu Direcția Generală Recover din Comisia Europeană și am întrebat dacă este vreo problemă dacă există în PNRR proiecte directe și selecții de proiecte? Și mi s-a răspuns că nu este nici o problemă, trebuie să respecte regulile ajutorului de stat evident, care trebuie notificat. Desigur, au spus că ar fi de preferat selecțiile competitive (call-uri) de proiecte, dar ei înțeleg că există și riscul ca procedura competitivă să se lungească foarte mult dacă apar contestații și să iasă din dead-line (2026 – n. red.). De aceea insistăm ca în PNRR să existe proiecte mature pe toate liniile de finanțare, ca să poată fi demarate foarte rapid.

Rep: Și ce decizie ați luat până la urmă legat de proiectele din PNRR?
Virgil Popescu: În urma ultimei discuții ne-au spus că decizia e la latitudinea României. Ca să nu mai existe suspiciuni, le-am explicat că avem nevoie și de o linie de finanțare a producției de energie electrică în bandă, pentru a echilibra producția din regenerabile, e clar că nu poate fi vorba de cărbune, avem nevoie de gaz ca soluție de tranziție. Și în Anexa 3 a regulamentului PNRR se găsește exact acest principiu de producție a enegiei electrice din amestec gaz cu hidrogen verde.

Și am trecut în PNRR call (selecție – n.red.) competitiv de proiecte, am scos absolut toate companiile pentru a nu mai exista întrebări de ce nu pot participa și alții la aceste proiecte. Eu sper să existe cât mai mulți competitori pentru că asta va scădea costul investiției, pentru a scădea costul producției pe megawatt.

Deci call-uri competitive pentru absolut toate liniile de finanțare: producerea de energie electrică în bandă, producția de hidrogen, instalarea de stații de încărcare auto, eficiență energetică, baterii.

Rep: Care e suma totală a call-urilor?
Virgil Popescu: Suma totală e de 1,6 miliarde de euro, din care un milion de euro destinat consultanței, creării strategiei de hidrogen și concepte.

Deci nu vor mai fi în PNRR direct proiectele companiilor Nuclearelectrica, Romgaz-GSP, Hidroelectrica, Electrica și vor fi înlocuite de competiții de proiecte, ca și la Fondul de Modernizare. Eu sper să înțeleagă toată piața că e nevoie de proiecte mature, să nu blocăm PNRR.

Rep: A fost o greșeală includerea unor companii precum GSP Power în forma inițială a PNRR? O companie care a ridicat semne de întrebare prin faptul că are doar doi angajați.
Virgil Popescu: Nu cred că a fost o greșeală, noi am trimis proiecte, nu companii.

Rep: Proiecte făcute de companii…
Virgil Popescu: Toate proiectele trimise în PNRR sunt viabile, inovative, noi, în ținta PNRR

Rep: Și aceste inovații au ridicat semne de întrebare. În proiectul Romgaz – GSP e o tehnologie care transformă de 4-5 ori o formă de energie în altă formă de energie, ca să ajungă apoi tot la forma inițială. Și un proiect pe o sumă foarte mare.
Virgil Popescu: E o tehnologie inovativă care emite foarte puțin CO2. Până la urmă lucrurile sunt publice în PNRR, unde vorbim de amestec de gaze naturale cu hidrogen. Sigur, cum am discutat la Bruxelles, call-ul competitiv e preferabil oricăror altor proiecte. Dar există, așa cum am spus, pericolul întârzierii proiectelor și pierderii banilor.

Eu cred că până la urmă am găsit împreună cu Comisia Europeană soluția optimă, un echilibru, au acceptat că avem nevoie de producție de energie electrică în bandă pe gaz natural cu hidrogen, de acolo putem vorbi de captare de CO2 în sere, ca să avem reduceri și mai mari ale emisiilor. Regenerabilele sunt foarte bine structurate în PNRR. Vorbim inclusiv de producția de baterii în România și ajutor de stat pentru acest lucru.

Rep: Luați în calcul o modificare legislativă pentru a elimina blocajele la procedurile competitive?
Virgil Popescu: Ne gândim foarte serios. Nu putem vorbi de instalare de capacități noi de producție de energie electrică – regenerabilă, solar, vânt, vânt offshore, gaz cu hidrogen – fără a întări rețeaua de transport a Transelectrica și a rețelelor de distribuție. Și atunci va fi nevoie de foarte multe investiții.

Or, pentru asta e nevoie ca licitațiile făcute de operatori să nu fie blocate de procese eterne. Aceste contestații care durează 2-3 ani fac ca indicatorii tehnici inițiali ai acestor proiecte să nu mai fie de actualitate. iar câștigătorii licitațiilor să nu mai poată face proiectul. Am discutat și cu premierul Florin Cîțu să putem pune la punct o legislație care să permită accelerarea procedurilor. Nu ne permitem să depășim termenul limită din PNRR (2026 – n.red.) sau cel al Fondului pentru Modernizare.

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.