Centrul de Soluționare a Litigiilor în domeniul Bancar: Anul 2021 a adus cele mai mari beneficii obținute în urma negocierilor -1,94 milioane de euro,

Anul 2021 a fost cel mai eficient din cei șase ani de activitate ai Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), anunță reprezentanții organizației: 9 din10negocieri între consumatori și bănci s-au încheiat cu împăcarea părților și cu acceptarea soluțiilor propuse de conciliatori. Totodată, rata de respingere a cererilor de către bănci a scăzut la cel mai mic nivel: 17% raportat la întregul sistem bancar. Anul 2021 a adus cele mai mari beneficii obținute în urma negocierilor: 1,94 milioane de euro, cu 45% mai mari decât în anul precedent. Valoarea totală a beneficiilor s-a apropiat de 6 milioane de euro pentru perioada 2016-2021.

Anul 2022 a început cu un nou record al cererilor acceptate spre negociere de către bănci: în săptămâna 17-21 ianuarie 2022 CSALB a înregistrat 30 de dosare (cereri acceptate spre negociere), de trei ori mai multe decât într-o săptămână obișnuită.

Anul 2021 aduce un nou record în privința cererilor înregistrate de CSALB (din cele 2.525 de cereri, 1.551 au fost adresate băncilor și 974 adresate IFN-urilor). Anii 2020-2021 afectați de criza sanitară au generat peste 5.000 de cereri de negociere cu băncile și IFN-urile, iar în cei șase ani de activitate CSALB a primit peste 9.100 de solicitări.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Anul 2021 a înregistrat cel mai mare procent de negocieri încheiate cu împăcarea părților din totalul concilierilor: 89%.. Anul 2019, ultimul dinaintea crizei sanitare, deși a avut cel mai mare număr de cereri acceptate spre negociere, s-a încheiat cu o pondere de eșuare a negocierilor de 22% .

CSALB precizează că nu toate cererile pot face obiectul unei negocieri. De exemplu, solicitările de ștergere a înregistrărilor din Biroul de Credit nu pot forma obiectul unei negocieri, chiar dacă și numărul acestora a crescut: în 2021, CSALB a primit în raport cu băncile 350 de cereri de radiere a înregistrărilor din Biroul de Credit (23% din totalul cererilor adresate lor), iar în raport cu IFN-urile s-au primit 823 de cereri de radiere (85% din totalul cererilor adresate lor). Recomandăm în continuare consumatorilor ca pentru radierea înregistrărilor din Biroul de Credit să se adreseze direct băncilor/IFN-urilor.

Față de anul 2020, în 2021 s-a redus ponderea dosarelor cu valori mici (sub 1.000 de Euro) și a crescut ponderea beneficiilor cu valori medii. Astfel, 45% din negocieri au avut beneficii între 1.001 și 5.000 de euro, iar 11% dintre negocieri au avut beneficii mai mari de 10.000 de Euro.

Valoarea beneficiilor obținute din negocierile consumatori-bănci/IFN în 2021 a fost de aproape 2 milioane de Euro, cea mai mare din cei șase ani de activitate ai CSALB. În condițiile creșterii procentului de negocieri încheiate cu împăcarea părților și a valorii totale a beneficiilor, valoarea medie a beneficiilor a fost cu 70% mai mare decât în 2019: 4.300 de Euro, față de 2.530 de Euro.

Cererile respinse de bănci din motive nejustificate au ajuns la cel mai mic nivel de la înființarea CSALB: 17%, însă unele bănci au procentul de clasare sub 10% ori chiar sub 5%. La începutul anului 2021, CSALB a recomandat băncilor și IFN-urilor ca procentul de respingere a cererilor justificate să nu depășească 20 de procente din totalul solicitărilor primite. În plus, au fost recomandate băncilor atât o reanalizare a cererilor clasate, cât și a cazurilor de executare silită sau a dosarelor ajunse în instanță.

Rezultatele nu sunt la fel de bune în rândul IFN-urilor. Deși în 2021 consumatorii au trimis către IFN-uri aproape de două ori mai multe cereri decât în 2020, doar 6 dintre ele au fost acceptate pentru negociere. Partea bună este că alte 120 de cereri au fost soluționate direct de către părți (fără parcurgerea procesului de conciliere), de două ori mai multe decât în 2020. În ultimii trei ani, în cadrul CSALB, IFN-urile au avut doar 10 negocieri încheiate prin împăcarea părților. În același interval de timp, părțile s-au împăcat direct în peste 200 de cazuri.

„Rezultatele anului 2021 arată, fără echivoc, faptul că atunci când consumatorii formulează cereri justificate și le argumentează cu documente, băncile nu rămân deloc indiferente la solicitările lor de sprijin”, spune Alexandru Păunescu, membru în Colegiul de Coordonare al CSALB.

„Pentru anul 2022 considerăm că miza principală va fi ca băncile să devină proactive. Dacă până acum băncile au răspuns la cererile consumatorilor de intrare în negociere, ne-am dori să vedem din partea băncilor că inițiază chiar ele un dialog cu consumatorii nemulțumiți sau care au probleme în plata ratelor, pentru rezolvarea acestor diferende prin intermediul concilierii. De exemplu, acolo unde există un proces pe rol, mai ales în faza de fond sau acolo unde zilele de întârziere în plata ratelor sunt un semn evident că va fi depășit termenul de 90 de zile (după care se declanșează procedurile de executare silită), băncile pot prelua inițiativa și pot invita consumatorii să accepte procedura de conciliere. Acest demers ar putea fi susținut și de instanțe. De exemplu, judecătorii ar putea recomanda părților să încerce mai întâi soluționarea amiabilă în cadrul CSALB, așa cum am întâlnit cazuri în practica europeană, dar și în România. Rezultatul ar fi o degrevare a instanțelor de procese costisitoare pentru ambele părți implicate. În plus, aceste procese durează ani de zile, iar în final sentința este avantajoasă doar unei singure părți, nu ambelor așa cum se întâmplă după o negociere. Pentru IFN-uri recomandarea noastră se păstrează și în 2022: să accepte mai multe cereri de negociere sau să rezolve cât mai multe nemulțumiri în mod direct, cu consumatorii”, mai spune Păunescu.