După ce multă vreme reprezentanții mediului de afaceri s-au plâns de întârzieri de luni de zile sau chiar de peste 1 an în decontarea concediilor medicale, o propunere legislativă ar urma să schimbe situația începând din 2023. La Senat a fost înregistrat în această săptămână un proiect care vizează concediile medicale și care ar urma să aducă o serie de modificări la reglementările actuale. Inițiatorii propun, printre altele, un mecanism de compensare între sumele datorate de către angajator statului şi sumele aferente concediilor medicale. De asemenea, dacă acest proiect trece, sumele solicitate la decont de către angajatori devin purtătoare de dobânzi şi penalităţi. Se va elimina și obligația ca firmele să achite, din fonduri proprii, indemnizaţia de concediu medical pentru primele 5 zile de concediu medical, considerată inechitabilă de mediul de afaceri.
Inițiatorii proiectului înregistrat la Senat în 14 aprilie sunt fostul ministru al Muncii în cabinetul Orban Violeta Alexandru (deputat neafiliat), Viorel Băltărețu (deputat USR-Plus) și Ion Ștefan (senator neafiliat). Pe lista de susținători au fost înregistrați 61 de parlamentari – cei mai mulți din USR-Plus, dar și neafiliați, membri ai PNL și ai PSD.
Noile reglementări ar modifica Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial în noiembrie 2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006.
“Concediile medicale se vor putea compensa cu taxele plătite în baza Declarației 112 și vor fi plătite din prima zi de către stat”, sintetizează Băltărețu o parte din noutăți. “Știu că toți angajatorii români așteaptă această reformă. O merită. Cele mai mari două probleme ale IMM-urilor sunt legislația nefavorabilă și accesul la finanțare. De asemenea, aceste măsuri vin în sprijinul angajatorilor onești, care declară nivelul real al salariilor și produc valoare în economie”, a mai menționat deputatul, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
În expunerea de motive, inițiatorii modificărilor arată că reprezentanții mediului de afaceri se plâng de întârzieri în decontarea concediilor medicale de la casele de asigurări de sănătate către angajator. “Practic, angajatorii deplâng faptul că aşteaptă până la 6-8 luni decontul, uneori chiar şi un an, în condiţiile în care în normele de aplicare a OUG nr. 158/2005 este prevăzut un termen de 60 de zile”.
Conform datelor disponibile în rapoartele de activitate ale CNAS, la finalul anului 2020 restanţele de plată la nivelul CNAS erau de aproximativ 2,49 miliarde lei, plăţile efectuate în anul 2020 fiind de 3,59 miliarde lei. Datoria de aproximativ 2,5 miliarde de lei se prelungeşte de la an la an.
“Angajatorii aşteaptă de ani de zile decontul acestor sume, unii fiind chiar în situaţia de a-şi bloca activitatea. Ori, ei sunt obligaţi să îşi plătească toate taxele şi impozitele la timp, pentru a nu li se încasa dobânzi şi penalităţi. Statul însă nu datorează dobânzi şi penalităţi pentru aceste întârzieri majore la decontul concediilor medicale”, arată inițiatorii propunerii.
Care e sistemul actual?
În prezent, indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se suportă de către angajator, din prima zi până în a 5-a zi de incapacitate temporară de muncă, respectiv din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate (FNUAS) începând cu ziua următoare celor suportate de către angajator până la data încetării incapacităţii temporare de muncă a asiguratului (conform art. 12 din OUG nr. 158/2005). Angajatorul achită integral indemnizaţia de concediu medical, urmând să recupereze sumele din FNUASS. Deşi angajatorul contribuie cu 2,25% pentru plata concediilor medicale – contribuţia asiguratori de muncă, acesta este nevoit să achite şi primele 5 zile de concediu medical ale salariaţilor săi.
Ce propune noua lege?
“Pentru a răspunde problemei întârzierilor majore în decontul sumelor solicitate din FNUASS şi pentru a evita blocaje în activitatea economică a angajatorilor, propunem un mecanism de compensare între sumele datorate de către angajator statului (CAM, impozitul pe salarii, contribuţia de asigurări sociale de sănătate, contribuţia de asigurări sociale) şi sumele aferente concediilor medicale, conform OUG nr. · 158/2005. Angajatorul poate opta pentru compensarea sumelor aferente indemnizaţiilor de concediu medical plătite salariaţilor săi cu sumele datorate către stat sau pentru decontarea/restituirea sumelor aferente concediilor medicale, aceste sume fiind însă purtătoare de dobânzi şi penalităţi în cazul unor întârzieri la decont. Sumele aferente concediilor medicale pe care angajatorul doreşte să le compenseze se vor înscrie în Declaratia 112″, arată inițiatorii legii.
Aceștia mai propun ca sumele solicitate la decont de către angajatori să fie purtătoare de dobânzi şi penalităţi.
“Aşa cum persoanele fizice sau juridice private au obligaţia de a achita dobânzi şi penalităţi în cazul unor întârzieri la plata impozitelor sau a altor obligaţii fiscale, aşa este normal ca şi statul să suporte penalităţi atunci când întârzie să achite decontul indemnizaţiilor de concediu către angajator”, se arată în expunerea de motive.
De asemenea, se propune reducerea termenului de depunere a documentelor justificative pentru decontul indemnizaţiilor de concediu medical suportate de către angajator (de la 90 de zile la 60 de zile).
Având în vedere că angajatorul plăteşte deja contribuţia asiguratorie pentru muncă din care se suportă şi indemnizaţiile de concediu medical, noile reglementări ar elimina obligația ca firmele să achite, din fonduri proprii, indemnizaţia de concediu medical pentru primele 5 zile de concediu medical.
Impactul financiar generat de prezenta propunere se referă la eliminarea obligaţiei angajatorului de a suporta primele 5 zile de concediu medical din fonduri proprii, urmând a fi suportate din FNUASS. Sumele se vor suporta de la bugetul de stat, prin transfer la FNUASS, la momentul întocmirii legii bugetului de stat pentru anul 2023. Inițiatorii estimează un cost de aproximativ 5,36 miliarde de lei/an – luând în considerare aproximativ 6 milioane de certificare medicale, emise în anul 2020 pentru incapacitate temporară de muncă.
Expunerea de motive poate fi consultată AICI/ Consultați și Proiectul Legislativ
“Trebuie să se ajungă la consens politic pe acest proiect. Pentru că este un proiect bun, este exact ceea ce mediul de afaceri așteaptă de mulți ani. Mai mult decât atât – este corect ca lucrurile să se deruleze așa cum propun inițiatorii. Pentru că statul trebuie să fie un partener al mediului de business. Nu poți pretinde corectitudine și conformare din partea companiilor, iar tu – stat – să nu respecți aceleași reguli. Statul decontează foarte greu concediile medicale. Nu este corect să ai de recuperat bani de la stat și, în același timp, să ai de dat bani la stat, fără a exista posibilitate de compensare”, spune economista Beatrice Aldea.
Fragmente din lege:
- Indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, din prima zi de incapacitate temporară de muncă
- Creanţele bugetare datorate de casele de asigurări de sănătate, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizatiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se pot compensa cu creanţele fiscale prevăzute la art. 2203, art. 156, art. 78 alin. 2 şi art. 138 din Legea Codul Fiscal, chiar dacă aceste creanţe sunt administrate de instituiţii şi prin bugete separate”.
- Certificatele de concediu medical se pot transmite de către medicii curanţi către persoanele asigurate si prin mijloace electronice de transmitere la distantă
- În cazul cererilor de restituire depuse conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, depunerea cererii de restituire a sumelor reprezentând indemnizaţii plătite de angajator beneficiarilor, echivalează de drept cu formularea cererii de acordare a dobânzilor.
Prevederile legii ar urma să intre în vigoare din 1 ianuarie 2023.