sursa foto: Pexels
Comisia Națională de Strategie și Prognoză a redus estimarea în ceea ce privește avansul economiei românești în 2022, de 2,9%, faţă de 4,3% în urma războiului din Ucraina și a sancțiunilor internaționale impuse Rusiei.
Efectele crizei energetice și ale perturbărilor în lanțurile de aprovizionare, manifestate încă din partea a doua a anului 2021, au fost amplificate în actualul scenariu, luându-se suplimentar în calcul și recentele majorări ale cotațiilor internaționale pentru produsele energetice, cât și a celor agroalimentare, precum şi necesitatea suplimentării deficitului de resurse energetice de provenienţă rusească.
Încetinirea activității economice la nivel european și mondial, conform estimărilor instituțiilor internaționale, induc totodată o decelerare a dinamicii economiei naționale:
– Pentru principalele țări partenere din zona euro, noile prognoze au ajustat în jos dinamica creșterii economice cu peste 1,5 puncte procentuale;
– Conflictul Rusia-Ucraina a determinat o înrăutățire a indicatorilor comerciali în contextul dependenţei ridicate de gazul rusesc;
– Apariția unui nou val pandemic în China va accentua blocajele în lanțurile de aprovizionare, afectând în principal industria auto.
Ca factor pozitiv trebuie menţionată atenuarea şocului pandemic, ceea ce a condus la renunţarea restricţiilor începând cu luna martie şi la o creştere a mobilităţii populaţiei. În acest context, este de aşteptat continuarea recuperării de activitate în sectoarele cele mai afectate în perioada crizei sanitare, cum ar fi HORECA sau sectorul de transporturi. Se menţine însă riscul apariţiei în sezonul rece al unui nou val pandemic sau al unor mutaţii ale virusului.
Analizele efectuate asupra contextului macroeconomic actual relevă un impact așteptat a se manifesta atât asupra puterii de cumpărare la nivelul populației, cât și asupra procesului investițional și al activității agenților economici.
Suprapunerea şocurilor (contextul geopolitic, majorările succesive ale preţurilor la energie şi alterarea lanţurilor globale de aprovizionare) accentuează riscurile şi incertitudinile asupra economiei, afectând totodată aşteptările pe termen scurt şi comportamentul mediului de afaceri.
Estimările CNSP pentru anul curent sunt susținute de evoluțiile peste medie ale activităţilor din construcții şi servicii, stimulate de măsurile de implementare a PNRR, cât și de măsurile guvernamentale privind majorarea investiţiilor, dar și de unele servicii, precum activitățile informatice, neafectate de conflictul Rusia-Ucraina sau de criza energetică.
Pe partea cererii, creşterea economică se bazează pe un aport favorabil al formării brute de capital fix şi al consumului privat, deşi dinamicile sunt atenuate faţă de prognoza anterioară, în timp ce exportul net este estimat a-şi diminua contribuţia negativă.
Deficitul de cont curent se prevede a se menţine la valori ridicate în anul curent, cauzat de un deficit comercial în creştere, amplificat şi de majorările de preţuri, fiind aşteptat a înregistra corecţii pozitive pe termen mediu.
Previziunile în ceea ce privește câștigurile salariale sunt în concordanţă cu indicatorii privind evoluţia activităţii economice şi a numărului de salariaţi, luând în considerare climatul economic volatil, precum şi incertitudinile generate de contextul geo-politic actual.
Pentru anul 2022, câştigul salarial mediu brut este estimat să crească cu 9,7%, până la un nivel de 6120 lei.
În ceea ce priveşte piaţa muncii, creşterea populaţiei ocupate (metodologia AMIGO) în anul 2022 va fi de 0,7%, iar în cadrul acesteia, numărul de salariaţi se va majora cu 1,6% în condiţiile în care, pe fondul încetinirii dinamicii creşterii economice comparativ cu anul anterior, celelalte categorii de populaţie ocupată, în principal lucrătorii pe cont propriu, se vor confrunta cu o ajustare marginală.
Rata şomajului BIM va continua să scadă în anul curent, ajungând la 5,4%. Este estimat ca la orizontul de prognoză rata şomajului să ajungă la 4,6%.
Nivelul estimat al creșterii prețurilor este ușor superior prognozelor anterioare, respectiv 9,7% față de 9,5% pentru sfârșitul anului și 10,1% față de 9,9% ca medie anuală.
În estimările realizate, efectele favorabile în evoluția prețurilor din sectorul energetic determinate de implementarea și prelungirea pentru 1 an a schemelor de compensare și plafonare au fost contrabalansate de o creștere mai accentuată a prețurilor pentru combustibili și produse alimentare.
Măsurile guvernamentale de sprijin pentru populația vulnerabilă luate recent, cât și măsurile privind majorarea salariului minim în agricultură și industria alimentară, vor determina menținerea dinamicii puterii de cumpărare la valori pozitive (circa +0,7%), în condițiile unei inflaţii medii anuale ridicate (+10,1%).
Indicii preţurilor produselor industriale, cât şi a costului în construcţii, îşi vor continua ascensiunea şi în anul curent, peste estimările anterioare, înregistrând dinamici de două cifre, evoluţia acestora în ritm anual urmând a se atenua în a doua parte a anului ca urmare a unui efect de bază.