Comisia Europeană propune un buget anual al UE în valoare de 185,6 miliarde euro pe 2023

Comisia a propus marți un buget anual al UE pe 2023 în valoare de 185,6 miliarde euro, care va fi completat de granturi cu o valoare estimată de aproximativ 113,9 miliarde euro din cadrul instrumentului NextGenerationEU.

Bugetul UE va continua să mobilizeze investiții semnificative menite să consolideze autonomia strategică a Europei, să stimuleze redresarea economică în curs, să protejeze durabilitatea și să creeze locuri de muncă. Comisia va continua să acorde prioritate investițiilor din domeniile ecologic și informatic, răspunzând totodată nevoilor urgente generate de crizele recente și de crizele actuale.

„Propunem în continuare sume extraordinare pentru a sprijini redresarea Europei și pentru a face față provocărilor actuale și viitoare. Bugetul rămâne un instrument important pe care Uniunea îl are la dispoziție pentru a oferi o valoare adăugată clară vieții cetățenilor. Bugetul ajută Europa să modeleze o lume în schimbare, în care colaborăm în ceea ce privește pacea, prosperitatea și valorile noastre europene”, a declarat Comisarul Johannes Hahn, responsabil cu bugetul UE.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Proiectul de buget pe 2023, consolidat de instrumentul NextGenerationEU, este conceput astfel încât să răspundă celor mai importante nevoi în materie de redresare ale statelor membre ale UE și ale partenerilor noștri din întreaga lume. Aceste mijloace financiare vor continua să reconstruiască și să modernizeze Uniunea Europeană și să consolideze statutul Europei de actor puternic pe scena internațională și de partener de încredere.

Propuneri suplimentare de finanțare care să răspundă nevoilor generate de impactul războiului din Ucraina, atât pe plan extern, cât și pe plan intern, vor fi prezentate în cursul anului, pe baza unei evaluări mai precise a acestor nevoi, astfel cum se prevede în concluziile Consiliului European din 31 mai 2022.

Bugetul reflectă prioritățile politice ale UE, care sunt esențiale pentru a asigura o redresare durabilă și pentru a consolida reziliența Europei. În acest scop, Comisia propune alocarea următoarelor sume (ca angajamente):

• granturi în valoare de 103,5 miliarde EUR din instrumentul NextGenerationEU în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) pentru a sprijini redresarea economică și creșterea în urma pandemiei de COVID-19 și pentru a face față provocărilor generate de războiul din Ucraina;
• 53,6 miliarde EUR pentru politica agricolă comună și 1,1 miliarde EUR pentru Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, pentru fermierii și pescarii din Europa, dar și pentru consolidarea rezilienței sectorului agroalimentar și a sectorului pescuitului și pentru asigurarea mijloacelor necesare în vederea gestionării crizelor, ținând seama de penuria de alimente preconizată la nivel mondial;
• 46,1 miliarde EUR pentru dezvoltarea regională și coeziune, cu scopul de a promova coeziunea economică, socială și teritorială, precum și infrastructura care sprijină tranziția verde și proiectele prioritare ale Uniunii;
• 14,3 miliarde EUR pentru sprijinirea partenerilor noștri și a intereselor noastre pe scena mondială, din care 12 miliarde EUR în cadrul Instrumentului de vecinătate, cooperare pentru dezvoltare și cooperare internațională – Europa globală (IVCDCI – Europa globală), 2,5 miliarde EUR pentru Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA III) și 1,6 miliarde EUR pentru ajutor umanitar (HUMA);
• 13,6 miliarde EUR pentru cercetare și inovare, din care 12,3 miliarde EUR pentru programul emblematic al Uniunii în domeniul cercetării – Orizont Europa. Acesta ar urma să primească încă 1,8 miliarde EUR sub formă de granturi din instrumentul NextGenerationEU;
• 4,8 miliarde EUR pentru investiții strategice europene, din care 341 de milioane EUR pentru InvestEU în vederea realizării priorităților-cheie (cercetarea și inovarea, dubla tranziție verde și digitală, sectorul sănătății și tehnologiile strategice), 2,9 miliarde EUR pentru Mecanismul pentru interconectarea Europei în vederea îmbunătățirii infrastructurii transfrontaliere și 1,3 miliarde EUR pentru programul „Europa digitală” în vederea conturării viitorului digital al Uniunii. InvestEU ar urma să primească încă 2,5 miliarde EUR sub formă de granturi din instrumentul NextGenerationEU;
• 4,8 miliarde EUR pentru componenta „Capitalul uman, coeziune socială și valori”, din care 3,5 miliarde EUR pentru programul Erasmus+ în vederea creării de oportunități în materie de educație și mobilitate pentru cetățeni, 325 de milioane EUR pentru sprijinirea artiștilor și a creatorilor din întreaga Europă și 212 milioane EUR pentru promovarea justiției, a drepturilor și a valorilor;
• 2,3 miliarde EUR pentru mediu și politici climatice, din care 728 de milioane EUR pentru programul LIFE în vederea sprijinirii atenuării schimbărilor climatice și adaptării la acestea, și 1,5 miliarde EUR pentru Fondul pentru o tranziție justă, în vederea asigurării faptului că tranziția verde aduce beneficii tuturor. Fondul pentru o tranziție justă ar urma să primească încă 5,4 miliarde EUR sub formă de granturi din instrumentul NextGenerationEU;
• 2,2 miliarde EUR pentru cheltuieli destinate spațiului, în special pentru Programul spațial european, în cadrul căruia vor fi reunite acțiunile Uniunii în acest domeniu strategic;
• 2,1 miliarde EUR pentru protejarea frontierelor noastre, din care 1,1 miliarde EUR pentru Fondul de management integrat al frontierelor și 839 de milioane EUR (contribuția totală a UE) pentru Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex);
• 1,6 miliarde EUR pentru cheltuielile legate de migrație, din care 1,4 miliarde EUR pentru sprijinirea migranților și a solicitanților de azil în conformitate cu valorile și prioritățile noastre;
• 1,2 miliarde EUR pentru abordarea provocărilor în materie de apărare, din care 626 de milioane EUR pentru sprijinirea dezvoltării capabilităților și a cercetării în cadrul Fondului european de apărare (FEA), precum și 237 de milioane EUR pentru sprijinirea mobilității militare;
• 927 de milioane EUR pentru a asigura buna funcționare a pieței unice, inclusiv 593 de milioane EUR pentru Programul privind piața unică și aproape 200 de milioane EUR pentru activități legate de combaterea fraudei, fiscalitate și vamă;
• 732 de milioane EUR pentru Programul „UE pentru sănătate” în vederea asigurării unui răspuns cuprinzător în materie de sănătate la nevoile cetățenilor, precum și 147 de milioane EUR pentru mecanismul de protecție civilă al Uniunii (rescEU), astfel încât acesta să poată furniza rapid asistență operațională în caz de criză;
• 689 de milioane EUR pentru securitate, din care 310 milioane EUR pentru Fondul pentru securitate internă (FSI), care va combate terorismul, radicalizarea, criminalitatea organizată și criminalitatea informatică;
• 138 de milioane EUR pentru conexiuni securizate prin satelit, în temeiul propunerii de instituire a unui nou program al Uniunii – Programul Uniunii privind conectivitatea securizată;
  mijloacele bugetare necesare Actului legislativ european privind cipurile vor fi puse la dispoziție în cadrul programului Orizont Europa și prin realocarea sumelor aferente altor programe.

Proiectul de buget pe 2023 face parte din bugetul pe termen lung al Uniunii, astfel cum a fost adoptat de șefii de stat sau de guvern la sfârșitul anului 2020, inclusiv ajustările tehnice ulterioare, urmărește să transforme prioritățile acestuia în rezultate anuale concrete. Prin urmare, o parte semnificativă a fondurilor va fi alocată combaterii schimbărilor climatice, în conformitate cu obiectivul cheltuirii unui procent de 30 % din bugetul pe termen lung și din instrumentul de redresare NextGenerationEU pentru această prioritate de politică.

Proiectul de buget al UE pe 2023 include cheltuielile din cadrul instrumentului NextGenerationEU, care vor fi finanțate prin împrumuturi de pe piețele de capital, și cheltuielile acoperite de creditele din cadrul plafoanelor bugetare pe termen lung, care sunt finanțate din resurse proprii. Pentru acestea din urmă, în proiectul de buget sunt propuse două sume pentru fiecare program – angajamente și plăți.

„Angajamentele” se referă la fondurile care pot fi convenite prin contracte în cursul unui an, iar „plățile” desemnează sumele plătite efectiv. În cadrul bugetului UE propus pentru 2023, angajamentele se ridică la 185,6 miliarde euro, iar plățile la 166,3 miliarde euro. Toate sumele sunt exprimate în prețuri curente.