EXCLUSIV Câți bani a cheltuit România din PNRR din ianuarie până acum? Ministerul Finanțelor: „Nu s-au folosit sume”, „urmează să” și „nu au fost primite solicitări de fonduri”/ Trei instituții au evitat răspunsul direct și ne-au trimis de la o instituție la alta

România nu a folosit nici până la această dată sume primite din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), la mai bine de șapte luni de când a primit peste 3,79 miliarde de euro. Trei instituții interogate de către Economedia au evitat să răspundă clar, cu subiect și predicat, dacă au fost sau nu au fost cheltuiți bani din PNRR și ne-au trimis de la una la alta. Doar Ministerul Finanțelor a răspuns, vag, pe diferitele componente, de împrumuturi și de granturi, că fie „nu s-au folosit sume”, fie „nu au fost primite solicitări”, fie „urmează să” vireze sume din granturile PNRR, după ce investițiile sunt întâi plătite din bugetul de stat.

România beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro pentru implementarea PNRR, din care granturi în valoare de aproximativ 14,24 miliarde euro și împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro.

Țara noastră a încasat deja două tranșe de prefinanțare în valoare cumulată de aproximativ 3,79 miliarde euro (13% din suma totală), în decembrie 2021 și în ianuarie 2022, sume virate în conturile Ministerului de Finanțe. Este vorba despre de 1,85 miliarde euro din fonduri nerambursabile aferente PNRR, reprezentând prefinanțarea de 13% din componenta de grant, respectiv despre 1,94 miliarde euro, sumă care reprezintă prefinanțarea de 13% din componenta de împrumut.

Analize Economedia

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

Banca Națională a României (BNR) ne-a trimis către Finanțe și către MIPE. „Deoarece Ministerul Finanțelor este titularul fondurilor bănești din PNRR, iar Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene monitorizează modul de implementare a PNRR, considerăm că ministerele de resort menționate pot detalia răspunsurile la întrebările dumneavoastră”, a răspuns BNR, la solicitarea Economedia. În februarie, BNR detalia la solicitarea Economedia intrările și ieșirile de sume din rezerva valutară, iar acestea nu menționau ieșiri de sume aferente PNRR.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a evitat, de asemenea, răspunsul, și ne-a transmis că solicitarea Economedia „a fost redirecționată către Ministerul Finanțelor, instituția publică în competența căreia intră soluționarea cererii dumneavoastră și de la care veți primi răspuns”.

Ministerul Finanțelor a răspuns după insistențe și după mai bine de o lună de la solicitare, fără a da un răspuns clar dacă au fost sau nu cheltuite sume din PNRR. Instituția a răspuns doar vag și parțial.

Astfel, potrivit Ministerului Finanțelor, din suma aferentă componentei de împrumut, „nu s-au folosit sume pentru finanțarea deficitului bugetului de stat și/sau refinanțarea datoriei publice guvernamentale”.

Totodată, Finanțele precizează că „la nivelul MF nu au fost primite estimări/solicitări de fonduri aferente componentei de grant de la coordonatorii de reformă și/sau investiții”.

În plus, Finanțele mai precizează că „după efectuarea cheltuielilor de către beneficiari, coordonatorii de reformă și/sau investiții autorizează aceste cheltuieli și efectuează plata din sumele alocate de la bugetul de stat, urmând ca acestea să fie reîntregite cu sume virate de MF din fondurile primite de la Comisia Europeană aferente componentei de grant din cadrul PNRR”.

Astfel, Finanțele afirmă că din PNRR fie nu s-au folosit sume, fie urmează să fie virate sume.

Spre comparație, în februarie, Ministerul Finanțelor ne răspundea foarte clar: „până în prezent nu a fost cheltuită nici o sumă, aceasta aflându-se în continuare în integralitate în contul Ministerului Finanțelor”.

În cele din urmă, și Ministerul Finanțelor ne-a trimis înapoi la MIPE „pentru informații suplimentare în ceea ce privește stadiul implementării proiectelor PNRR.

La începutul acestei luni, Ministerul Dezvoltării anunța că a autorizat prima solicitare de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 79.100 de lei, pentru reabilitarea și eficientizarea termică a clădirii Primăriei din municipiul Fălticeni, județul Suceava. Ministerul nu a precizat însă dacă aceasta a fost și decontată.

G4Media a scris anterior și că România a ratat prima plată de 2,6 miliarde euro pe PNRR pe care o dorea făcută la final de iulie. Comisia Europeană a transmis că rezultatul evaluării se amână pentru septembrie. Ulterior, Ministerul Proiectelor Europene a afirmat că a rezolvat ultima cerință a Comisiei privind această plată, referitoare la informațiile despre beneficiari din sistemul informatic, ceea ce permite Comisiei Europene să meargă mai departe cu cererea de plată transmisă de România.

A doua cerere de plată din PNRR va fi depusă în toamnă, potrivit ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.