România nu a folosit nici până la această dată sume primite din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), la mai bine de șapte luni de când a primit peste 3,79 miliarde de euro. Trei instituții interogate de către Economedia au evitat să răspundă clar, cu subiect și predicat, dacă au fost sau nu au fost cheltuiți bani din PNRR și ne-au trimis de la una la alta. Doar Ministerul Finanțelor a răspuns, vag, pe diferitele componente, de împrumuturi și de granturi, că fie „nu s-au folosit sume”, fie „nu au fost primite solicitări”, fie „urmează să” vireze sume din granturile PNRR, după ce investițiile sunt întâi plătite din bugetul de stat.
România beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro pentru implementarea PNRR, din care granturi în valoare de aproximativ 14,24 miliarde euro și împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro.
Țara noastră a încasat deja două tranșe de prefinanțare în valoare cumulată de aproximativ 3,79 miliarde euro (13% din suma totală), în decembrie 2021 și în ianuarie 2022, sume virate în conturile Ministerului de Finanțe. Este vorba despre de 1,85 miliarde euro din fonduri nerambursabile aferente PNRR, reprezentând prefinanțarea de 13% din componenta de grant, respectiv despre 1,94 miliarde euro, sumă care reprezintă prefinanțarea de 13% din componenta de împrumut.
Banca Națională a României (BNR) ne-a trimis către Finanțe și către MIPE. „Deoarece Ministerul Finanțelor este titularul fondurilor bănești din PNRR, iar Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene monitorizează modul de implementare a PNRR, considerăm că ministerele de resort menționate pot detalia răspunsurile la întrebările dumneavoastră”, a răspuns BNR, la solicitarea Economedia. În februarie, BNR detalia la solicitarea Economedia intrările și ieșirile de sume din rezerva valutară, iar acestea nu menționau ieșiri de sume aferente PNRR.
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a evitat, de asemenea, răspunsul, și ne-a transmis că solicitarea Economedia „a fost redirecționată către Ministerul Finanțelor, instituția publică în competența căreia intră soluționarea cererii dumneavoastră și de la care veți primi răspuns”.
Ministerul Finanțelor a răspuns după insistențe și după mai bine de o lună de la solicitare, fără a da un răspuns clar dacă au fost sau nu cheltuite sume din PNRR. Instituția a răspuns doar vag și parțial.
Astfel, potrivit Ministerului Finanțelor, din suma aferentă componentei de împrumut, „nu s-au folosit sume pentru finanțarea deficitului bugetului de stat și/sau refinanțarea datoriei publice guvernamentale”.
Totodată, Finanțele precizează că „la nivelul MF nu au fost primite estimări/solicitări de fonduri aferente componentei de grant de la coordonatorii de reformă și/sau investiții”.
În plus, Finanțele mai precizează că „după efectuarea cheltuielilor de către beneficiari, coordonatorii de reformă și/sau investiții autorizează aceste cheltuieli și efectuează plata din sumele alocate de la bugetul de stat, urmând ca acestea să fie reîntregite cu sume virate de MF din fondurile primite de la Comisia Europeană aferente componentei de grant din cadrul PNRR”.
Astfel, Finanțele afirmă că din PNRR fie nu s-au folosit sume, fie urmează să fie virate sume.
Spre comparație, în februarie, Ministerul Finanțelor ne răspundea foarte clar: „până în prezent nu a fost cheltuită nici o sumă, aceasta aflându-se în continuare în integralitate în contul Ministerului Finanțelor”.
În cele din urmă, și Ministerul Finanțelor ne-a trimis înapoi la MIPE „pentru informații suplimentare în ceea ce privește stadiul implementării proiectelor PNRR.
La începutul acestei luni, Ministerul Dezvoltării anunța că a autorizat prima solicitare de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 79.100 de lei, pentru reabilitarea și eficientizarea termică a clădirii Primăriei din municipiul Fălticeni, județul Suceava. Ministerul nu a precizat însă dacă aceasta a fost și decontată.
G4Media a scris anterior și că România a ratat prima plată de 2,6 miliarde euro pe PNRR pe care o dorea făcută la final de iulie. Comisia Europeană a transmis că rezultatul evaluării se amână pentru septembrie. Ulterior, Ministerul Proiectelor Europene a afirmat că a rezolvat ultima cerință a Comisiei privind această plată, referitoare la informațiile despre beneficiari din sistemul informatic, ceea ce permite Comisiei Europene să meargă mai departe cu cererea de plată transmisă de România.
A doua cerere de plată din PNRR va fi depusă în toamnă, potrivit ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.