Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) a prezentat marți explicații privind licitația pentru alte 20 de trenuri noi, de lung parcurs (InterRegio), rame electrice care pot atinge o viteză maximă de 200 km/h, deși în România doar pe linia București – Constanța (nu pe toată lungimea) trenurile pot circula cu viteza de 160 km/h, iar pe tronsoanele recent modernizate pentru 160 km/h dintre Sighișoara și Simeria, pe M 200 spre Curtici, viteza maximă încă este limitată la 140 km/h. Reacția ARF vine după ce săptămâna trecută Asociația Pro Infrastructură l-a criticat pe ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu pe motiv că „își face imagine” cu astfel de anunțuri, estimând, totodată, că de-abia în 20 de ani România va avea linii de tren pentru 200 km/h (de la 250 km/h se consideră tren de mare viteză).
Astfel, Autoritatea pentru Reformă Feroviară arată că Ministerul Transporturilor are în vedere atât posibilitatea de a crește viteza de la 160 la 200 km/h pe secțiunile deja reabilitate (acum cu 160 km/h), iar pe lângă partea de șină refăcută vizează și un upgrade la sistemul de semnalizare ETCS nivel 2 care permite comanda trenurilor la viteze de 200 km/h.
„Referitor la informaţiile publicate de Asociația Pro Infrastructură- în spaţiul media – privind achiziționarea de rame electrice de lung parcurs, care pot atinge viteza de 200 km/h, Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) face următoarele precizări: ,,Politicile publice ale statului român privind investițiile în elementele constitutive ale infrastructurii feroviare, implementate prin intermediul C.N.C.F. “CFR’SA, vizează modernizarea magistralelor feroviare pentru viteze de 160 km/h și îmbunătățirea condițiilor de circulație pe tronsoanele care suportă 200 km/h (HG 985/2020, HG 1302/2021, HG 1312/2021).
– Investițiile pentru modernizarea infrastructurii feroviare includ în tema de proiectare, implementarea ETCS nivel 2, care permite comanda și controlul trenurilor și la viteze de 200 km/h.
– Conform consultărilor de piață derulate de ARF, în vederea lansării procedurii de achiziție pentru ramele eletrice de lung parcurs, s-a observat că produsele cu caracteristici similare și care răspund nevoilor de mobilitate ale României sunt autorizate pentru viteze maxime de 200 km/h. Pentru a nu limita accesul la procedură a unor potențiali furnizori, ARF a introdus o cerință și un criteriu de evaluare pentru viteze maxime ale viitoarelor trenuri, situate între 160-200 km/h. Astfel, în funcție de punctajul general (bazat pe criteriul calitate-cost) ofertanții vor putea câștiga licitația cu produse care se încadrează în aceste limite superioare de viteză, fără a dezavantaja trenurile care au viteze de 160 km/h sau, din contră, pe cele cu caracteristici tehnice superioare.
Toate ramele electrice sunt comandate, la bord, cu echipament ETCS nivel 2. Durata de viață a vehiculelor achiziționate este de minim 30 de ani. În perioada de exploatare a trenurilor, programul de mers de tren va fi proiectat prin corelarea dintre viteza proiectată a infrastructurii feroviare și viteza maximă a vehiculelor feroviare. Astfel, în cazul unor trenuri cu viteza maximă de 200 km/h, timpi de parcurs între orașele situate pe magistralele feroviare se vor reduce pe măsură ce proiectele de creștere a vitezelor pe anumite tronsoane la viteza de 200 km/h vor permite acest lucru, în baza politicilor publice menționate în în actele normative mai sus-amintite”, a transmis ARF.
Poziția API privind viteza maximă de 200 km/h privind noua licitație pentru 20 de trenuri de lung parcurs: „Domnule ministru, unde anume vor circula trenurile cu 200 km/h? Din seria “să ne facem imagine cu infrastructura și materialul rulant”, ministrul Grindeanu se laudă pe persoană fizică folosind poze din Elveția ) că o instituție a statului (ARF) a trimis “spre SICAP” o licitație de rame electrice care pot atinge 200 km/h și indică rutele pe care vor fi puse. Pe porțiuni lungi din aceste trasee viteza maximă este sub 100 km/h!
În România nu există linii unde trenurile pot atinge 200 km/h și, probabil, nici nu vor exista mai devreme de 20 de ani. Viteza maximă a trenurilor autohtone este 160 km/h, pe aproximativ 170 km din cei 225 km de pe București-Constanța – vedeți mai jos captura din livret de lângă pozele elvețiene ale “domnului” Grindeanu.
În următorii ani, proiectele de reconstrucție întârziate cu câte 5-8 ani vor mai adăuga 475 km cu 160 km/h pe coridorul Brașov-Curtici. Segmentele Sighișoara-Simeria și Ghioroc-Curtici permit deja 160 km/h dar sunt operate cu 140 km/h. Se mai află în licitație vreo 200 km cu 160 (Arad-Caransebeș și Aleșd-Oradea). În pregătire avem Ploiești-Vicșani, Pașcani-Iași, o parte din Cluj-Coșlariu și tunelurile Predeal și Balota de 7 km fiecare. Din experiența de până acum, între pregătire și dare în trafic trec cam 20 de ani. Așadar, cam asta va fi “rețeaua” CFR de 160 km/h peste două decenii. Ce ne lipsește să mergem cu 200 km/h pe o linie “dreaptă” cum e cea de Constanța? Principalul impediment este că la peste 160 km/h mecanicii nu mai vad la timp semnalele luminoase de pe marginea căii ferate. Așa că sistemul arhaic de semnalizare BLA, adus în România în 1960, trebuie înlocuit cu semnalizare în cabina mecanicului, folosită de multe decenii în alte țări”.
Sursa foto: Ionel Scriosteanu
