Foto: Pixabay
Deputatul USR Oana Țoiu a depus un amendament de eliminare a suprataxării contractelor cu normă parțială, la Ordonanței Guvernului nr.16/2022 pentru modificarea și completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal propune reluarea regimului de taxare proporțional cu munca prestată și este supus votului comisiilor de fond și plenului Senatului săptămâna viitoare.
„Să taxezi două, trei, patru ore de muncă ca opt este discriminatoriu și distruge locuri de muncă împingând în afara șansei de independență prin muncă pe cei mai vulnerabili. Unicul argument dat de Guvern, creșterea încasărilor, este și acela șubred căci cu cele peste 77.000 de locuri de muncă pierdute statul a pierdut jumătate de miliard din încasările anuale de taxe și contribuții. Cu cei mai puțini copii născuți din anii 30 până azi ordonanța amenință șansele la muncă pentru acei părinți cu copii mici și grădiniță sau școală cu program scurt. Jumătate din fiecare generație nu ajunge să promoveze bacalaureatul și guvernul le ia și șansa de a intra în piața muncii prin locuri de muncă cu normă parțială de unde să se poată califica la locul de muncă pentru o carieră mai bună apoi”, declară deputata Oana Țoiu, comisia pentru muncă si protecție socială, co-inițiatoarea amendamentului.
Ponderea contractelor part-time în țara noastră din totalul contractelor de muncă este de 3,7% în anul 2021, comparativ cu media Uniunii Europene de 17,7%.
Potrivit acesteia, suprataxarea cu CAS și CASS a salariilor pe normă parțială care au o valoare sub salariul minim pe economie la valoarea întreagă a salariului minim pe economie a fost o măsură reintrodusă prin OUG 16 din 15.07.2022. Cu toate că în Expunerea de motive se precizează că „A fost realizat Testul IMM cu privire la măsurile promovate prin ordonanță și a fost transmis în vederea avizării, în regim de urgență, de către Grupul pentru Evaluarea Impactului Economic al Actelor Normative (GEIEAN) în data de 6 iulie 2022″, nu rezultă că avizul privind Testul IMM a fost emis sau care sunt argumentele pentru introducerea acestei măsuri și nu avem evaluarea impactului financiar.
La salariul minim de 2550 de lei contribuția la sănătate nu va putea fi mai mică de 255 lei, iar cea pentru pensii, de mai puțin de 638 lei.
USR transmite că diferența dintre ce plătesc în prezent salariații part-time și aceste valori va trebui suportată și plătită de către angajator până la nivelul absurd în care o persoană care lucrează două ore zilnic de exemplu la curățenia blocului va încasa 381 de lei iar statul aproape triplu, 955 de lei. Sau niciunul nimic, pentru că locul de muncă va dispărea.
Conform datelor de la Inspecția Muncii de la 1 iulie la 1 septembrie au dispărut 187.000 de contracte de muncă cu normă parțială și au crescut doar cu 110.000 contractele cu normă întreagă, incluzând angajații noi care nu aveau înainte normă mai mică.
România are în prezent al doilea cel mai mic cost cu ora de muncă, 8,5 euro la o medie europeană de 29 de euro, conform Eurostat.
Suprataxarea contractelor cu normă parțială a mai fost introdusă anterior prin OUG nr.114/2017, și abrogată prin Legea nr.263/30.12.2019. Nici atunci și nici acum nu a avut a o justificare bazată pe o analiză de impact, și nici date economice sau statistice, și se bazează pe o blamare generalizată a antreprenorilor precizând doar faptul că aceasta “are ca scop descurajarea angajatorilor care, în încercarea de a reduce sarcina fiscală, încheie contracte de muncă cu timp parțial în situații în care activitatea desfășurată ar presupune un program normal de muncă”. Însă pentru rezolvarea acestei probleme există deja un cadru legal pentru sancțiuni, cât și instituții cu resurse și atribuții în acest sens.
Co-semnatari ai amendamentului USR sunt Viorel Baltaretu – deputat de Cluj si Monica Berescu – deputată de Iasi, iar termenul de vot este până la 14 octombrie în Senat, prima cameră sesizată, dar evidența impactului negativ al măsurii poate motiva coaliția să accepte și să grăbească repararea ei înainte de o iarnă care se anunță dificilă și pentru gospodăriile casnice și pentru antreprenori. Este mult mai dificilă întoarcerea în muncă decât păstrarea unor relații angajat – angajator existente.