Bugetul de stat este principalul câștigător al facturilor mari la Energie, arată o analiză a asociației Energia Inteligentă.
Calculele vin în contextul apariției în spațiul public a unor facturi cu valori foarte mari. “Mai multe facturi cu valori mari au apărut, brusc, în spațiu public, deși oricine putea citi că sunt regularizări pentru intervale de 12 – 24 de luni, adică cu o medie lunară a consumul care se înscrie în limite de 150 – 300 lei“, notează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Acesta are o explicație pentru situație.
“Începând cu această primăvară s-a modificat legislația și este obligatoriu ca operatorul de distribuție să efectueze citirea contoarelor la 3 luni. Jumătate din contoarele românilor sunt în case sau în curțile oamenilor, astfel încât de foarte multe ori, cititorii nu aveau acces, iar acestei citiri nu i s-a acordat o importanță deosebită. Începând cu primăvara anului 2022 s-a început o acțiune puternică de citire a contoarelor, mergându-se până la amenințarea consumatorui că dacă nu i se citește contorul se oprește furnizarea de energie electrică. Această acțiune a făcut să apară facturi de regularizare pe 12 – 24 de luni, începând cu luna iunie 2022”, spune Chisăliță.
Reprezentanții asociației au extras datele de pe site ul ANRE privind prețurile medii ponderate și cantitățile furnizate de gaze, datele privind producția și importul de gaze, au încercat un calcul al valorii redevențelor, dar și a profiturilor, impozitelor pe profit, a accizelor și TVA-ul încasat la buget. Asociația a încercat o estimare privind câți din banii plătiți de un consumator casnic pentru un 1 kWh rămân în medie la:
- gaze naturale – la furnizor rămân net – cca. 4%, iar în bugetul de stat ajung cca. 73%,
- energie electrică – la furnizor rămân net – cca. 2%, iar în bugetul de stat ajung cca. 65%
Situația la gaze:
Situația la energie:
„Chiar dacă calculele sunt aproximative și se bazează pe medii, se desprinde clar că bugetul de stat este principalul câștigător, iar petardele de fum au ca scop să ascundă acest aspect și să ne îndrepte către un alt vinovat. Dacă statul ar fi renunțat la jumătate din câștiguri, prețul gazelor și al energiei electrice din Români ar fi fost similar cu cel din anul 2020”, conchide Chisăliță.