Într-o localitate “tradițională”, pe un drum de țară, în spatele unei curți de lemn cu specific de Maramureș, strălucește, mândră, o mare casă verde, care ar putea concura cu ușurință cu verdele neon al unei veste de biciclist care se străduiește să fie văzut în trafic. Imaginea nu e o raritate. E doar o bucată de peisaj rural, “îmbogățit” în anii recenți. Întregi localități așezate în spectaculoase cadre naturale au fost urâțite de asaltul “caselor de vacanță”, iar construcțiile noi de la sate nu au profitat mai deloc de ceea e exista deja și adesea au răsărit fără să îți dea impresia că ar respecta vreo regulă. Fenomenul a fost urmărit de arhitecți și urbaniști – Ordinul Arhitecților din România a și elaborat recent ghiduri de construire în mediul rural – și e cu atât mai actual cu cât, după izbucnirea pandemiei, s-a confirmat trendul: românii sunt tot mai interesați de construcțiile în mediul rural. Vă prezentăm câteva cifre, dar și observațiile unui arhitect care a monitorizat fenomenul: Claudiu Salanță e arhitect-șef al județului Cluj (care include cea mai scumpă piață rezidențială a țării – municipiul Cluj-Napoca), participă la ședințele de urbanism în care se avizează noile proiecte (și în municipiu și în județ) și, de ceva vreme, popularizează pe pagina sa de Facebook exemple de “Așa da” în mediul rural.
Pentru început, cifrele. Numărul de locuințe realizate în mediul rural și ponderea acestora în total crește constant, iar debutul pandemiei a încurajat fenomenul migrației urban – rural. Datele Institutului Național de Statistică arată că în anul 2021 au fost terminate 71.420 locuinţe, în creştere cu 3604 locuinţe, faţă de anul 2020. Situaţia pe medii de rezidenţă pune în evidenţă scăderea ponderii locuinţelor terminate în mediul urban (de la 62,3% în anul 2020 la 59,5% în anul 2021) şi o creştere în mediul rural (de la 37,7% în anul 2020 la 40,5% în anul 2021).
Datele din prima jumătate a anului arată că, în continuare, ponderea mediului urban scade.Pe medii de rezidenţă, în semestrul I 2022, cele mai multe locuinţe au fost date în folosinţă în mediul urban, ca pondere reprezentând 56,5% din total. În mediul urban, numărul de locuințe noi a scăzut cu 1087, în vreme ce în rural a crescut cu 2303.
Clujul, cea mai scumpă piață imobiliară din țară, e unul dintre exemple: și aici, interesul pentru locuințe în mediul rural a crescut mult în ultimii doi ani – prețurile foarte ridicate din municipiu îi alungă în localitățile-satelit pe cei care nu au “buget de oraș”, iar unii decid pur și simplu că “viața la țară” și casa cu grădină și curte au avantaje incontestabile.
În ultimii ani interesul pentru mediul rural a înregistrat un trend crescător care, în special pe fondul restricțiilor impuse în perioada de pandemie, a luat un avânt foarte mare in 2021, spune Claudiu Salanță. Cifrele privind numărul de certificate de urbanism emise in zona rurală confirmă – în anul 2019 și 2020, numărul a fost constant – în jur 1250, iar în 2021 acest număr este aproape dublu, fiind de peste 2.400.
“În Cluj, tendința de construire în mediul rural e axată pe cel puțin două componente – cea de locuire și cea de turism. Pe cea de locuire o întâlnim in special în zonele periurbane din jurul municipiului Cluj-Napoca și are drept factori de influență calitatea locuirii transpusă sub forma unor parcele mai generoase la un preț mai accesibil. Din păcate, reversul este o dependență de transport care contribuie la o aglomerare în zona urbană unde, din păcate, costurile de locuire sunt mult prea mari și împing practic locuirea în periferie aducând problemele de mobilitate aferente”, spune Salanță.
Merită menționat aici că, lângă municipiu, se află localitatea satelit Florești, cea mai mare comună din țară, care și-a dublat populația în zece ani. Această a ajuns să depășească, din punct de vedere al populației, toate orașele din județul Cluj cu excepția reședinței Cluj-Napoca și a orașului Turda, conform datelor citate de Actual de Cluj. Infrastructura e încă deficitară, iar traficul Florești- Cluj-Napoca e blocat la orele de vârf, când locuitorii merg înspre serviciu/ școală sau se întorc acasă.
În ceea ce privește investițiile, arhitectul-șef al județului notează două direcții majore – turism în zona de munte – Beliș Rîșca, Mărișel și locuire permanentă în zona limitrofa municipiului – Ciurila, Aiton, Chinteni, Gilău.
“Calitatea arhitecturii proiectelor prezentate spre avizare a crescut foarte mult în ultimii ani și cred că – încet, încet – se formează o cultură a arhitecturii în mediul rural. Se înțelege că arhitectura unei case rurale este diferită de arhitectura unei case în oraș. Au ajutat ghidurile de construire în mediul rural (realizate de Ordinul Arhitecților, n.red.). Cu toate acestea, tabla strălucitoare în culori stridente (roșu, albastru) încă apare în sate si distruge peisajul specific. Tabla este gri, neagră, ruginie prin definiție și nuanțele nespecifice strică mult în imaginea satelor. Am văzut însă si tot mai multe exemple bune, cu case reabilitate/construire cu bun simț, cu o cromatică armonioasă, țiglă ceramică si asta a dus la creșterea valorii satului, implicit si a proprietăților. Satul Aiton, de exemplu, crește spre un exemplu de bună practică in arhitectura rurală”, exemplifică Salanță.
Costurile sunt mult mai mici pentru a construi în mediul rural, dar arhitectul subliniază că investitorii nu ar trebui să fie interesați să facă rabat de la calitate.
“Consider că o arhitectură de calitate, o atenție la detalii conduce la o valoare adăugată încorporată in clădire si asta nu face altceca decât să stabilească o valoare mai mare a clădirii. Lucrările slabe duc la pierdere de timp, la uzură psihică și într-un final la dezamăgire, pentru că beneficiarul nu ajunge la o îmbunătățire a calității vieții. Pensiunile au crescut mult ca si arhitectură, în special datorita fondurilor nerambursabile. Aici vorbim atât de finanțări cu 70.000 euro + contribuția beneficiarilor, cât și de finanțări de 250.000 euro”, spune Salanță.
În cazul reabilitărilor, rămâne o problemă majoră: lipsa personalului calificat, a meșterilor si materialelor tradiționale in special. “Unele reabilitări dau chix tocmai pentru că meșterul nu este priceput”, conchide Salanță.
Câteva exemple de “Așa da”, adunate de arhitectul-șef: