Germania se poate confrunta cu pierderi de 85 de miliarde de dolari pe an pe măsură ce deficitul de forță de muncă se intensifică

În timp ce Germania se confruntă cu o criză energetică care îi amenință viitorul de lider industrial, o lipsă acută de forță de muncă agravează problemele producătorilor care se luptă deja să rămână competitivi. Sondaje recente au arătat că un procent record de 50% dintre firme reduc producția din cauza problemelor de personal, iar acest lucru costă economia până la 85 de miliarde de dolari pe an, scrie Bloomberg.

„Din ce în ce mai multe companii își reduc activitatea pentru că pur și simplu nu există suficienți lucrători”, a declarat Stefan Sauer, expert pe piața muncii la Institutul Ifo din Munchen. „Pe termen mediu și lung, este posibil ca această problemă să se agraveze și mai mult”.

O creștere abruptă a costului forței de muncă poate fi un avantaj pentru lucrători, dar pentru cea mai mare economie a Europei, este o lovitură dată competitivității care cu greu ar putea veni într-un moment mai prost.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Producătorii germani – în special cei mai mari consumatori de energie, cum ar fi producătorii de produse chimice, sticlă și ceramică – au văzut deja marjele evaporându-se din cauza creșterii costurilor. Unii au fost nevoiți să închidă fabrici sau să transfere producția în străinătate.

Lipsa forței de muncă amplifică presiunea. În condițiile în care muncitorii sunt la mare căutare, iar inflația a sărit la 10,9% luna trecută – cea mai rapidă rată de la introducerea monedei euro în urmă cu peste 20 de ani – angajații din sectorul public doresc o creștere salarială de 10,5%, în timp ce lucrătorii din industria metalurgică cer o majorare de 8%. 

Creșterile salariale rapide ar putea contribui la consolidarea inflației. Tendința ar putea împinge Banca Centrală Europeană să ia măsuri mai dure, chiar dacă perspectivele economice se înrăutățesc.

Dintre cele mai mari patru economii europene, Germania se confruntă cu cea mai mare lipsă de forță de muncă, potrivit sondajelor Comisiei Europene. Motivele acestei crize sunt variate, dar cel mai important factor este cel demografic.

Având în vedere că generația baby-boomerilor începe să se pensioneze, nu există suficiente persoane tinere pentru a umple rândurile. Agenția germană de ocupare a forței de muncă estimează un deficit de 360.000-380.000 de angajați pe an și estimează că acesta va ajunge până la 500.000 până la sfârșitul deceniului.

Pe lângă tendința demografică, Europa resimte încă impactul pandemiei, când milioane de oameni au fost concediați și mulți nu s-au mai întors la vechile locuri de muncă.

Imigrația, o sursă importantă de lucrători calificați, și-a revenit doar parțial în 2021, după ce s-a prăbușit în timpul pandemiei. În timp ce un aflux de refugiați ucraineni ar putea ajuta la acoperirea unor lacune, evoluția războiului face dificilă prezicerea cât timp vor rămâne.