Germania se poate confrunta cu pierderi de 85 de miliarde de dolari pe an pe măsură ce deficitul de forță de muncă se intensifică

În timp ce Germania se confruntă cu o criză energetică care îi amenință viitorul de lider industrial, o lipsă acută de forță de muncă agravează problemele producătorilor care se luptă deja să rămână competitivi. Sondaje recente au arătat că un procent record de 50% dintre firme reduc producția din cauza problemelor de personal, iar acest lucru costă economia până la 85 de miliarde de dolari pe an, scrie Bloomberg.

„Din ce în ce mai multe companii își reduc activitatea pentru că pur și simplu nu există suficienți lucrători”, a declarat Stefan Sauer, expert pe piața muncii la Institutul Ifo din Munchen. „Pe termen mediu și lung, este posibil ca această problemă să se agraveze și mai mult”.

O creștere abruptă a costului forței de muncă poate fi un avantaj pentru lucrători, dar pentru cea mai mare economie a Europei, este o lovitură dată competitivității care cu greu ar putea veni într-un moment mai prost.

Analize Economedia

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

Producătorii germani – în special cei mai mari consumatori de energie, cum ar fi producătorii de produse chimice, sticlă și ceramică – au văzut deja marjele evaporându-se din cauza creșterii costurilor. Unii au fost nevoiți să închidă fabrici sau să transfere producția în străinătate.

Lipsa forței de muncă amplifică presiunea. În condițiile în care muncitorii sunt la mare căutare, iar inflația a sărit la 10,9% luna trecută – cea mai rapidă rată de la introducerea monedei euro în urmă cu peste 20 de ani – angajații din sectorul public doresc o creștere salarială de 10,5%, în timp ce lucrătorii din industria metalurgică cer o majorare de 8%. 

Creșterile salariale rapide ar putea contribui la consolidarea inflației. Tendința ar putea împinge Banca Centrală Europeană să ia măsuri mai dure, chiar dacă perspectivele economice se înrăutățesc.

Dintre cele mai mari patru economii europene, Germania se confruntă cu cea mai mare lipsă de forță de muncă, potrivit sondajelor Comisiei Europene. Motivele acestei crize sunt variate, dar cel mai important factor este cel demografic.

Având în vedere că generația baby-boomerilor începe să se pensioneze, nu există suficiente persoane tinere pentru a umple rândurile. Agenția germană de ocupare a forței de muncă estimează un deficit de 360.000-380.000 de angajați pe an și estimează că acesta va ajunge până la 500.000 până la sfârșitul deceniului.

Pe lângă tendința demografică, Europa resimte încă impactul pandemiei, când milioane de oameni au fost concediați și mulți nu s-au mai întors la vechile locuri de muncă.

Imigrația, o sursă importantă de lucrători calificați, și-a revenit doar parțial în 2021, după ce s-a prăbușit în timpul pandemiei. În timp ce un aflux de refugiați ucraineni ar putea ajuta la acoperirea unor lacune, evoluția războiului face dificilă prezicerea cât timp vor rămâne.