Germania respinge solicitarea de noi împrumuturi din partea UE pentru a combate criza energetică

Ministrul de finanțe al Germaniei a respins împrumutul comun al UE ca modalitate de a aborda criza energetică a blocului, afirmând că este mai ieftin pentru fiecare stat în parte să se îndatoreze singur, având în vedere ratele mai mari ale dobânzilor cu care se confruntă Comisia Europeană, scrie Financial Times.

„Avantajul financiar pe care Comisia și multe state membre îl sperau cândva de la o datorie europeană comună, spre deosebire de emiterea de datorii la nivel național, nu mai există”, a declarat Christian Lindner.

Opoziția sa față de noi runde de împrumuturi va alimenta tensiunile cu alte state membre care consideră că Germania a făcut prea puțin pentru a crea un răspuns comun la o criză energetică care amenință să ducă economia zonei euro în recesiune.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Berlinul este deja sub tirul criticilor pentru programul său unilateral de ajutor de 200 de miliarde de euro menit să reducă costurile energetice pentru gospodării și întreprinderi. La începutul acestei luni, cancelarul Olaf Scholz a fost de acord, cu reticență, cu un efort de plafonare a prețului la gaze la nivelul UE, dar sub rezerva unor avertismente și condiții prealabile importante.

Criza energetică a stârnit o nouă dezbatere cu privire la necesitatea unor noi împrumuturi comune, după programul fără precedent de majorare a datoriei de 800 de miliarde de euro, care a oferit ajutor în timpul pandemiei.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei, a subliniat în ultimele zile necesitatea de a finanța noi proiecte ambițioase de infrastructură energetică transfrontalieră, în timp ce UE încearcă să accelereze tranziția de la gazul rusesc și să stimuleze sursele regenerabile de energie.

Luna trecută, FMI a intervenit, propunând o „capacitate fiscală” a UE, finanțată prin emisiuni comune de titluri de creanță și prin noi surse de venit.

Cu toate acestea, țările din nordul UE rămân sceptice, subliniind că fondul pentru pandemie a fost întotdeauna văzut ca o măsură excepțională. Lindner și-a exprimat clar opoziția fermă. „Nu ar trebui să evocăm ideea unor împrumuturi comune mai mari din partea UE cu fiecare ocazie, ori de câte ori avem nevoie de mai multe investiții”, a declarat el.

Costurile de împrumut ale Bruxelles-ului au fost printre cele mai scăzute din zona euro anul trecut, când a început să emită obligațiuni pandemice. UE a vândut o obligațiune pe 10 ani în iunie 2021 la un randament de 0,086%, în condițiile în care datoriile franceze și belgiene pe 10 ani se tranzacționau la randamente de 0,171% și, respectiv, 0,146%.

Dar costurile de împrumut ale UE au crescut de atunci peste cele ale Franței sau Belgiei. În prezent, datoria UE pe 10 ani are un randament de 2,89%, față de 2,63% pentru Franța și 2,71% pentru Belgia.

Acest lucru are o importanță simbolică, deoarece, atunci când a fost lansat fondul de redresare, faptul că costurile de împrumut ale Comisiei erau nu numai mai mici decât cele ale celor mai riscante economii ale UE, cum ar fi Italia sau Grecia, ci și decât cele ale Franței, a fost prezentat ca un avantaj. În prezent, costurile de împrumut ale Italiei, Spaniei și Portugaliei rămân mai mari decât cele ale Comisiei.