Trenurile CFR ar urma să revină pe linia directă București – Giurgiu din 2024, șantierul PORR pentru redeschiderea circulației feroviare pe primul drum de fier românesc fiind în grafic, potrivit publicației România Feroviară. În urmă cu 153 de ani, pe 31 octombrie 1869, se deschidea prima linie de tren din România acelor vremuri („România după Mica Unire”), însă pe linia București – Giurgiu trenurile nu mai circulă din 2005 de la prăbușirea podului peste Argeș de la Grădiștea, o situație care a favorizat transportul auto cu microbuze prin neimplicarea Ministerului Transporturilor în refacerea podului.
Șantierul PORR (Austria) este singura investiție cu fonduri europene în grafic pe tot parcursul anului fără certificate negative intermediare în cele două etape de progres de până acum și se apropie de 35% după aproximativ un an de la intrarea efectivă în teren.
„Se observă deja montate 2 pile metalice provizorii sau ”pile de lansare” (bănuiesc), folosite în situația în care tablierul va ajunge în șantier demontat, cel puțin în 2 tronsoane pentru că nu ai cum să transporți pe șosele un tablier metalic de +50 m, astfel el va ajunge pe șantier în 2 etape. Bănuim că primul tronson de tablier va fi montat pe malul drept al râului Argeș după care se va trece pe malul stâng și vor fi îmbinate la fața locului! Nefiind ingineri în infrastructură, acceptăm orice lămurire suplimentară în comentarii dacă există. În zona trecerii de nivel cu DN 5A erau depozitate și descărcate grinzile de beton care urmează să fie montate pe viaductul cu o lungime de 1.5 km. Trebuie să recunosc că este o imagine pe care noi o așteptăm de ceva timp pentru că nu mai este mult până la final. Dacă ritmul actual de lucru se menține, există posibilitatea ca anul viitor pe vremea asta să aflăm ce trenuri de călători vor circula pe linia 102 începând de la Mersul Trenurilor 2023-2024”, scrie România Feroviară.
„153 de ani de la inaugurarea căii ferate București Filaret – Giurgiu, prima linie de pe teritoriul de atunci al României. La 31 octombrie 1869 plecau din Gara Filaret, cea mai veche gară din București, două garnituri spre Giurgiu. Contextul începuse cu 3 ani înainte atunci când între guvernul român și compania John Trevor Barclay & John Stanifort s-a încheiat un contract pentru construcția unei linii ferate din București spre portul dunărean Giurgiu.
Primul tren care a plecat spre Giurgiu denumit ”Trenul de onoare Michaiu Bravu”, a fost condus de însuși sir John Trevor Barklay, și a doilea, „Trenul Dunărea”, a fost condus de Nicolae Tănase, primul mecanic de locomotivă român. În ambele garnituri se aflau printre alții Principele Suveran Carol I dar și numeroși membrii ai Guvernului și Corpului Diplomatic din acea vreme. Drumul de fier de 67 kilometri a fost străbătut într-o oră și jumătate”, se arată pe pagina de Facebook CFR – Istorie și Cotidian.
Cea mai dificilă lucrare de artă va fi noul pod peste Argeş, lungime totală de 1.131 metri, cu o deschidere centrală de 145 de metri, a doua după cea a Podului de la Cernavodă.
„În zona râului Argeş, traversarea va fi asigurată printr-o suprastructură de cale simplă, tip grindă cu zăbrele, cu deschideri de 70m+145m+70m, cuvă de balast. Pe malul stâng al Argeşului (direcţia Bucuresti) se vor executa viaducte de acces cu 8 deschideri de 30 m, iar pe malul drept (direcţia Giurgiu) se vor executa viaducte de acces cu 23 deschideri de 30 m şi 3 deschideri de 33 metri. Prezentul proiect este corelat cu proiectul IPTANA de amenajare a râurilor Argeş şi Dâmboviţa pentru navigaţie şi alte folosinţe”, arată memoriul pentru acordul de mediu din 2017 care lua în calcul redeschiderea discuţiei despre canalul Bucureşti – Dunăre.
Construită în 4 ani şi închisă de peste 15 ani
Construită în timp record – 4 ani (1865- 1869) şi închisă din 2005, linia de tren Bucureşti – Giurgiu este „oglinda” sistemului feroviar din România şi a nepăsării care a marcat interesul statului pentru un transport eficient şi ecologic.
Proiectată în vremea lui Alexandru Ioan Cuza şi inaugurată de Principele Carol I, prima cale ferată din România acelor vremuri nu a fost suficient de importantă pentru cei 21 de miniştri ai care au condus „Transporturile” de la momentul prăbuşirii podului peste Argeş de la Grădiştea (august 2005, ministru era Gheorghe Dobre) şi până în decembrie 2020, la semnarea contractului cu PORR pentru refacerea liniei (ministru Lucian Bode).
Oficial, cauzele prăbuşirii Podului de la Grădiştea ar fi inundaţiile (a contat şi exploatarea extinsă la balastiere), iar marii câştigători care au profitat de această situaţie sunt patronii firmelor de microbuze, puţini călători utilizând trenurile care circulă deviat, cu ocol mare prin Videle.
Contractul pentru Modernizarea Liniei Bucureşti Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Frontieră are o valoare de 472 milioane lei, iar durata de execuţie este de 24 de luni. Pentru redeschiderea liniei sunt prevăzute doar lucrări de reparaţii, nu şi dublare sau electrificare, acestea fiind incluse în etapa II-a a proiectului.