(Advertorial) Efectul testelor PISA în economie. Gabi Bartic: Suntem cu toții atât produsele, cât și beneficiarii unui sistem de învățământ în care trebuie să ne implicăm. Asta dacă nu ne dorim ca peste 10 ani să ne plângem de milă

Redacția mai 11, 2021 0 comentarii
Gabi Bartic

În România există o problemă a resursei umane specializate de bună calitate, iar testele PISA arată că din ce în ce mai puțini viitori angajați vor fi capabili să înțeleagă cerințe simple, din ce în ce mai puțini vor putea opera cu cifre. Până când mediul de business nu va înțelege că școala e rezervorul din care își va recruta în câțiva ani forța de muncă, această falie între dezvoltarea învățământului și cea a mediului de afaceri va exista, afirmă într-un interviu, Gabi Bartic, specialist în marketing, advertising și comunicare digitală.

Specialista afirmă că mediul de business poate și trebuie să se implice, prin finanțarea de programe de specializare, prin intervenții în educație în zonele de interes pentru ei, prin finanțarea de programe de incluziune socială.

„Suntem cu toții atât produsele, cât și beneficiarii unui sistem de învățământ în care trebuie să ne implicăm. Asta dacă nu cumva ne dorim ca peste 10 ani să ne plângem unii altora de milă”, afirmă Bartic, COO în cadrul companiei Brio.

Brio a lansat teste care pot fi folosite pentru „antrenament” la testele PISA, respectiv teste de literație – care testează alfabetizarea funcțională – care pot fi folosite gratuit de oricine dorește să-și testeze sau să testeze la elevi gradul de alfabetizare funcțională și să intervină la vreme pentru corectarea problemelor identificate. Compania are în plan și un test de numerație și lucrează deja la testul de literație digitală, care să testeze competențele digitale ale elevilor.

Economedia: Care este relevanța educației în economie? De ce a inventat și aplică o organizație internațională economică (OECD) testarea educațională PISA?

Gabi Bartic: OECD (The Organisation for Economic Co-operation and Development) este o organizație care are drept focus, de zeci de ani de zile, crearea de politici care vor crește performanța economică. Scopul acesta de a avea performanță economică într-o țară subsumează o multitudine de abordări, una dintre ele fiind faptul că trebuie să avem predictibilitate asupra schimbărilor pe termen scurt, mediu și lung pe piața muncii. Atât din perspectiva cererii, dar mai ales din cea a ofertei. Ei, aici intervine PISA: în cadrul testelor PISA, OECD (care e inițiatorul și finanțatorul acestui uriaș efort) testează calitatea forței de muncă ce va ajunge „pe piață” în următorii 8 până la 10 ani. Copiii de 15 ani testați în valul de anul viitor în PISA vor avea, peste încă 10 ani, 25 de ani și vor compune forța proaspătă de muncă a fiecărui stat în parte. Ce ne vor spune datele PISA nouă, ca națiune, vor fi informații extrem de prețioase asupra: numărului de angajați ce vor putea îndeplini sarcini ce necesită efort intelectual crescut, numărului de absolvenți cu abilități tehnice (numerice) superioare, numărului de angajați care nu vor fi capabili să înțeleagă sarcini simple și așa mai departe.

Economedia: Din perspectiva unui manager de companie, care este importanța rezultatelor obținute de România la testarea PISA? Ce află el, din raportul de țară?

Gabi Bartic: Îmi voi lua două pălării răspunzând la această întrebare: cea de decident într-o companie de educație și cea de angajator român.

Din perspectiva unui manager de companie cu focus în zona de educație informațiile sunt extrem de relevante. Valul PISA trecut ne-a arătat o realitate pe care fiecare dintre noi o intuia: nevoia de intervenție dedicată și serioasă pe principalele arii testate de PISA – literație și numerație. Mai exact, capacitatea de a înțelege și opera cu textele și capacitatea de a înțelege și opera cu numerele (și aici nu mă refer la calcul, ci la utilizarea informației numerice în viața de zi cu zi). Ce am făcut noi de la valul PISA trecut e că am lansat un test de literație pe care îl oferim gratuit oricui dorește să-și testeze sau să testeze la elevi gradul de alfabetizare funcțională și să intervină la vreme pentru corectarea problemelor identificate. Avem în plan și un test de numerație și lucrăm deja la testul de literație digitală. Așadar, informația pe care noi, la Brio, am extras-o din acest val e una extrem de valoroasă: trebuie să creăm instrumente care să testeze și să ofere rute de intervenție pentru a „ajuta” ca această testare să nu fie doar un trist prilej de concluzii, ci și un start al unor politici ce pot schimba aceste rezultate.

În a doua ipostază, cea de angajator, cred că toți resimțim problema resursei umane specializate de bună calitate. Și aici PISA ne oferă informații: din ce în ce mai puțini viitori angajați vor fi capabili să înțeleagă cerințe simple, din ce în ce mai puțini vor putea opera cu cifre. Moderăm această tristă predicție cu fluxul de „creiere” ce părăsesc țara și obținem o singură concluzie: mediul de business poate și TREBUIE să se implice în remedierea acestui decalaj. Prin finanțarea de programe de specializare, prin intervenții în educație în zonele de interes pentru ei, prin finanțarea de programe de incluziune socială, prin implicare, cu alte cuvinte. Suntem cu toții atât produsele, cât și beneficiarii unui sistem de învățământ în care trebuie să ne implicăm. Asta dacă nu cumva ne dorim ca peste 10 ani să ne plângem unii altora de milă.

Economedia: România s-a numărat printre cele 7 state din 72 care au susținut pe hârtie PISA 2018, și nu digital. Întârzierea adoptării tehnologiei în educație reprezintă o oglindă a mediului de business din țară sau avem de-a face cu un decalaj între dezvoltarea învățământului și cea a mediului de afaceri?

Gabi Bartic: NU îmi sunt clare resorturile deciziei de a aplica PISA creion-hârtie în valurile trecute, aș presupune că au legătură cu decalajul despre care se tot vorbește în adopția tehnologiei în toate zonele din România. Și cu reticența noastră societală de a adopta tehnologia în orice palier al vieții noastre (excepție făcând, paradoxal, exhibarea ostentativă a întâmplărilor personale în social media).

Dacă e un plus (îmi veți ierta cinismul exprimării) al acestei perioade pandemice, acesta este faptul că nu am mai avut luxul de a ne întreba DACĂ e cazul să adoptăm tehnologia, ci doar CUM să facem asta cât mai repede. Și am făcut acest pas, mai mult ca urmare a unui șut, dar l-am făcut. Și am văzut și că educația se poate face cu ajutorul tehnologiei, și că administrația se poate cu mai puține interacțiuni și hârtii și că în general ecranele nu înlocuiesc oameni, ci doar înlesnesc interacțiunile clasice, dar și alte tipuri de interacțiuni.

Ca să revin, cred că a fost câte un pic din tot ce ați enumerat: lipsa organizării și a bazei materiale, reticență, rezistență și extrem de bine ați punctat, decalaj între ce credem noi prin birouri de sticlă și ce se întâmplă de fapt în școlile din România. Până când mediul de business, și aici mă refer la FIECARE MEMBRU, mare sau mic al acestui mediu, la fiecare afacere, fie ea mică sau mare, cu forță de muncă necalificată sau extrem de specializată, nu va înțelege că școala, așa cum arată ea în comunitatea în care își desfășoară activitatea, e rezervorul din care își va recruta în câțiva ani forța de muncă această falie va exista. E esențial să înțelegem, dacă nu ne gândim doar la ziua de mâine, ci la un orizont mediu sau lung, că dacă nu ne apucăm să lucrăm împreună cu autoritățile la programe serioase în educație, răul acesta ne va lovi pe toți.

Paralela e simplă: ai un spital mizerabil în oraș, știi că mai devreme sau mai târziu tu sau un membru al familiei veți ajunge acolo. Poți fie să speri că acest inevitabil nu se va întâmpla, deși e puțin probabil, fie să spui în barbă „nu e treaba mea, să se facă”, fie să aduni câțiva oameni care gândesc la fel, să mergi la primar și la autorități și să apui „dragă autoritate, hai să te ajutăm să facem asta”. La fel, dar mult, imens mai grav, e și cu școala.

Economedia: Zilele acestea, România organizează pretestarea PISA. Ca COO al unei companii de testare educațională, de ce este nevoie de o testare înainte de testarea propriu-zisă, care auditează de fapt sistemele naționale de învățământ?

Gabi Bartic: Scopurile acestei perioade de pre-testare sunt multe, de la calibrarea eșantionului, la urmărirea și eliminarea neconcordanțelor, dar au, până la final, rolul de a pregăti buna desfășurare a cercetării propriu-zise de anul viitor. Lucrul de care trebuie să se asigure fiecare cercetare, și aceasta nu face excepție, e că rezultatul este relevant statistic și datele sunt culese cu maximum de eficiență.

Economedia: Testarea PISA 2022 va evalua abilitățile digitale ale elevilor de 14-15 ani din România. Cum ar putea influența aceste rezultate modul în care sunt pregătiți în școală tinerii pentru integrarea pe piața muncii?

Gabi Bartic: Testarea PISA din 2022 va avea ca rezultat ceva ce putem anticipa: nici la competențe digitale nu excelăm. Eram, dacă nu mă înșel, ultimii în UE la acest capitol, și acest loc nu are nimic a face nici cu acoperirea serviciilor de date, nici cu viteza broadband-ului, nici cu numărul de device-uri electronice pe cap de locuitor. Posesia unui instrument nu te face cunoscător al mediului. Faptul că deții un computer nu te face programator, ca să glumesc un pic. Deci, de la necesitatea simplă de a avea acces la tehnologie până la dobândirea competențelor necesare pentru a opera coerent cu respectiva tehnologie e o cale lungă pe care, e opinia mea, o va revela acest val de rezultate PISA.

Competențele digitale cuprind mult mai mult decât închiderea-deschiderea device-ului și nu ajung neapărat la niveluri superioare de cunoștințe pentru vreun limbaj de programare. Dar merg la mecanisme de autoprotecție la fake news, la malware, la spyware, la utilizarea capabilităților mediului digital în research științific, la instrumente de calcul și de editare simple sau complexe, la comportament etic în mediul digital și așa mai departe. Și aici, aș bănui, suntem în urmă.

Ce am făcut noi, la Brio, în această perspectivă, a fost că, împreună cu Fundația UiPath, am început lucrul pe un instrument complex de evaluare a competențelor digitale pentru elevi ce va putea fi implementat în toate școlile din România în mod gratuit, deci utilizat ca metodă de diagnostic și eventual ca baza a unor intervenții eficiente, începând din această toamnă. Ce putem spera e că eventuale decalaje ce vor fi constatate vor putea fi corectate. Nu cred că până la acest val de date PISA, dar măcar până la următorul. Și aici avem nevoie, ca în toate domeniile, de implicare.

Economedia: Există vreo asemănare între testele PISA și testele BRIO? Mă pot antrena, ca elev, pentru PISA cu teste brio?

Gabi Bartic: Prima asemănare e cea de metodologie. Și testele Pisa, ca și testele Brio, dar și multe altele mai cunoscute, cum ar fi SAT, GMAT etc. sunt teste standardizate. Ele testează întreg spectrul temei testate (fie că e o materie sau o zonă de competențe) pe toate gradele de dificultate, rezultând astfel o poziționare corectă, concretă și lipsită de echivoc atât a copilului testat individual, cât și în comparație cu întreg eșalonul școlar sau generațional din care face parte.

Testele Brio pot fi folosite pentru „antrenament” la testele PISA. Voi vorbi aici în special despre cele de literație – care testează alfabetizarea funcțională – și care sunt gratuite și complet deschise oricui dorește să le utilizeze. Ele sunt, de altfel, parte a unui efort din tipul celui despre care am vorbit anterior – o colaborare între majoritatea ONG-urilor cu interes în educație și mediul de afaceri – în speță BRD – pentru un program național de literație. Acest program, descris în mod complet și complex pe www.alfabetar.ro, e un efort admirabil care poate fi în primul rând susținut, dar în al doilea rând replicat în multiple zone ale societății noastre. Orice competență poate fi „antrenată”, fie că ea e literația, literația digitală, numerația sau deprinderile tehnice. Trebuie doar creat cadrul potrivit și multă voință și implicare.

Economedia: Dacă în loc de manager de companie ați fi manager al sistemului național de educație, ce intervenții ați face și ce măsuri ați aplica, cu un an înainte de testarea PISA?

Gabi Bartic: E ușor să stai pe margine și să spui ce ai face dacă… Și totul de obicei se încheie cu frustrări – atât ale celui cu care ipotetic te substitui, cât și ale tale, că nu „se” face întocmai cum ai face tu. Cred că abordarea constructivă e să facem fiecare – în pătrățelul și cu competențele fiecăruia – ce putem, atât pentru a diagnostica, a explica problemele, cât și pentru a interveni acolo unde se poate interveni. Cu alte cuvinte, ce vom face noi, la Brio, este să ne implicăm activ în acest program național de Literație – dezvoltând și perfecționând, dar și extinzând instrumentul de testare (care momentan acoperă doar clasele I-VIII). Vom vorbi cu fiecare profesor, director de școală, primar sau ONG care ne vor cere ajutorul în adopția acestui instrument și îi vom ajuta, împreună cu partenerii din proiectul Alfabetar, să operaționalizeze aceste rezultate în politici concrete de creștere a nivelului de alfabetizare funcțională.

Apoi, așa cum am menționat, vom lansa instrumentul similar de testare a competențelor digitale pentru clasele I-XII. Și ne vom strădui să adunăm, alături de noi, parteneri alături de care să pornim un program similar de adopție și intervenție pentru a combate și micșora decalajele față de restul Europei.

Ne dorim, de asemenea, să lansăm (și asta cât de repede posibil) și un instrument de testare a literației numerice (numerație) și a unui de literație financiară sau medicală. Cu alte cuvinte, să testăm serios, robust, pentru că asta știm noi să facem, la Brio, competențele pe care – știm – trebuie să le aibă generațiile următoare – pentru a crea programe coerente de educație în acord cu cerințele pieței de muncă de peste 5, 10 sau 20 de ani.

Gabi Bartic este COO și Director al Diviziei Consumer Brio, specialist în marketing, advertising și comunicare digitală, manager cu o experiență de peste două decenii în multiple industrii. Bartic face parte din echipa Brio din 2019.

Acest interviu face parte din proiectul „ȘCOALA DIGITALĂ”, un demers Economedia și Brio.ro

Sursa foto: Facebook

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *