Bursa românească stă mai bine decât cele din regiune, diferenţele fiind semnificative, însă perspectivele rămân incerte, iar riscul unor noi episoade de volatilitate, ridicat, consideră Claudiu Cazacu, consulting analyst la XTB România, citat de Agerpres.
“După scăderi accentuate, însoţite de mişcări puternice de migrare spre teritoriile de refugiu, în februarie şi prima săptămână din martie, bursele au început o revenire rapidă. Minimele pe indicii bursieri s-au înregistrat acum două săptămâni. Indicele BET de la Bucureşti a recuperat 19,7% din minime (7 martie) până la închiderea zilei de marţi, 22 martie. Indicele DAX, din Germania, a avansat cu 16,4% în aceeaşi perioadă, iar S&P 500 din SUA s-a apreciat cu 8,5%, în timpul dintre minime şi ultima tranzacţie din 22 martie. Cu toate acestea, S&P500 are încă un minus de 5,9% anul curent, iar DAX unul de 9,7%. BET stă mai bine, cu un minus de doar 2,5%”, arată analiza realizată de reprezentantul XTB.
Acesta a explicat, în context, că diferenţa în atitudinea pieţei ar fi justificată de ideea că Germania este mult mai vulnerabilă atât la efectul sancţiunilor impuse Rusiei, cât şi la scumpirea energiei decât SUA. Între cele două pieţe exista deja o diferenţă de volatilitate istorică, care ar putea juca de asemenea un rol în divergenţa actuală de performanţă, deşi probabil cauzele economice sunt mai importante, se mai arată în document.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Comparativ cu bursele din regiune, bursa românească stă mai bine, diferenţele fiind semnificative, mai puţin faţă de Cehia.
În Polonia, indicele bursier WIG20 este cu 7,2% sub nivelul de la începutul anului, BUX din Ungaria se află la -12,6% iar PX din Cehia la -4,3%. Este, însă, de observat şi redresarea pronunţată a pieţei de la Bucureşti.
“Piaţa locală a fost susţinută de anunţurile şi aşteptările pentru dividende cu randamente atractive, interesul pentru energie, emitenţii din domeniu având pondere semnificativă în capitalizare şi recuperarea acţiunilor bancare, cu dobânzi mai ridicate conturând aşteptări favorabile profitabilităţii. Trendul a fost, în principal, asemănător cu cel din Europa, cu speranţe ale unui armistiţiu şi temperarea preţurilor energiei, petrolului şi gazelor naturale factori esenţiali în redresare. Perspectivele rămân, totuşi, incerte, iar riscul unor noi episoade de volatilitate, ridicat”, se mai arată în analiză.
Potrivit documentului, petrolul a reluat creşterea, Brent ajungând de la un minim de 95,24 dolari/baril pe 16 martie, la 112,65 la 9:30, miercuri.
Gazul natural tranzacţionat la Viena este de câteva zile în jur de 100 euro/MWh, sub jumătate din vârful istoric atins luna aceasta, dar încă cu aproape 30 euro/MWh peste valorile din prima parte a lunii februarie. Iar energia este de câteva ori mai scumpă în Europa (preţuri de producţie) faţă de anul trecut.
Chiar şi la nivelurile actuale, preţurile frânează activitatea economică, cu contracţii aşteptate temporar şi neuniform pentru sectorul industrial european, susţine analistul citat.
În ipoteza unor sancţiuni suplimentare care să blocheze livrările de gaze naturale, petrol sau ambele resurse către UE, presiunea suplimentară de apreciere a acestora ar putea însemna o greutate dificil de suportat pentru economie, a explicat Cazacu care a adăugat că bursele ar putea lua, astfel, în calcul o schimbare bruscă de perspectivă.
Pe de altă parte, deşi dobânzile sunt încă mult sub inflaţie, tendinţa acestora e de creştere iar băncile centrale din Europa de Est au făcut deja paşi în acest sens.
Banca Centrală Europeană are în vedere un calendar devansat al întăririi monetare, iar în SUA semnele recente arată chiar că nu se poate scoate din discuţie o majorare de 0,5 puncte procentuale la următoarea şedinţă a Fed.
Cu toate acestea, bursele americane au revenit, totuşi, înregistrând şi marţi aprecieri, în ciuda creşterii dobânzilor la titlurile de stat care prefigurează un mediu mai restrictiv.
În România, ROBOR la 3 luni a ajuns miercuri la un vârf multianual de 4,55%, nemaiîntâlnit din 2013.
“Cum poate fi înţeleasă astfel atitudinea optimistă a investitorilor la bursă? Pe lângă argumentele anterioare referitoare la detensionarea aşteptată şi temperarea preţului petrolului, ar putea fi vorba despre percepţia că, în abordare relativă, acţiunile oferă totuşi, pe termen lung, o anume protecţie la inflaţie, în orice caz în raport cu cash-ul, în timp ce preţul obligaţiunilor, fie ele emise de stat sau companii scade atunci când trendul dobânzilor e în creştere. În regimul relativ actual, investitorii par a vedea acţiunile câştigătoare ale unui concurs de frumuseţe relativă, nu absolută. Aceştia, însă, se pot răzgândi rapid, dacă piaţa petrolului, a gazelor naturale sau a energiei ar resimţi noi creşteri considerabile. Volatilitatea potenţială, pentru investitorii atenţi, ar însemna o abordare relativ mai prudentă la primele semne de furtună”, a subliniat Claudiu Cazacu.