Foto: Marian Vejcik / Dreamstime.com
Economia României a crescut semnificativ de la aderarea la UE în 2007, arată o analiză Bloomberg, cu date despre PIB, nivel de trai și investiții. Ucraina se confruntă cu o sarcină mai dificilă, arată analiza, care subliniază că România poate fi un exemplu pentru țara vecină devastată acum de război.
Analiza Bloomberg începe cu exemplul unui tânăr român, Bogdan Prelipcean, care și-a folosit primele sale salarii pentru a-și ajuta părinții să construiască o baie în interior. Un deceniu și jumătate mai târziu, românul de 33 de ani are un apartament nou construit, două mașini și o motocicletă. Această transformare este rezultatul unui lucru pe care peste 100 de milioane de oameni din Europa de Est îl visează de la căderea Cortinei de Fier: Aderarea la Uniunea Europeană i-a îmbogățit țara.
Liderii UE se întâlnesc în această săptămână la Granada, Spania, pentru a lua în considerare un alt val de expansiune cu un nou guvern pro-rusesc care urmează să preia puterea în Slovacia, iar SUA se luptă să aprobe mai mult ajutor pentru Kiev. Visul UE începe să pâlpâie din nou în Ucraina devastată de război, în Moldova vecină și în Balcanii de Vest.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
“Nu mai există comparație în ceea ce privește calitatea vieții familiei mele”, a spus Prelipcean, care lucrează la o companie de tehnologie din Iași, un oraș cu aproximativ un milion de locuitori, situat în apropiere de granița României cu Republica Moldova.
În momentul în care UE a început să își deschidă porțile pentru vecinii săi din est, jumătate din cei 19 milioane de români de locuitori nu aveau instalații sanitare interioare, iar PIB-ul pe cap de locuitor era puțin peste o treime din media UE, mai mult sau mai puțin acolo unde era Ucraina înainte de invazia rusă. Această cifră este acum de 77% și continuă să crească.
În următorul deceniu, România și-ar putea dubla producția economică, potrivit lui Dinu Bumbacea, country manager pentru firma de consultanță PWC, care a chestionat companiile cu privire la planurile lor de investiții și a luat în calcul un alt val masiv de fonduri UE.
Ucraina a încercat să urmeze și ea această cale în urmă cu zece ani, înainte ca guvernul său susținut de Kremlin să se întoarcă spre Moscova, declanșând revoluția Maidan și lanțul de evenimente care au dus la cel mai mare conflict din Europa de la al doilea război mondial.
Acum, UE a oferit Kievului o cale de aderare în cadrul unui proces care se așteaptă să fie nesigur și să dureze ani de zile. Aceasta călătorie va necesita încetarea luptelor, precum și reforme majore în economie și lupta împotriva corupției, și simplificarea instituțiilor pentru a se conforma normelor UE.
Aderarea României oferă lecții care pot ajuta Kievul de-a lungul drumului și oferă o indicație a recompenselor potențiale.
Bucureștiul a devenit un susținător hotărât al unor negocieri de aderare mai rapide pentru Ucraina și pentru ceilalți vecini ai săi, Moldova. “România nu se putea reforma fără Uniunea Europeană”, a declarat premierul Marcel Ciolacu în august
interviu acordat în august la Aleph News TV. “Fără UE și NATO am fi o țară fragilă”.
Atunci când România a devenit membră, a terminat de retehnologizat economia sa planificată central pentru a se deschide către Uniunea Europeană.
Analiza Bloomberg menționează că guvernele succesive au vândut firmele de stat, au relaxat restricțiile comerciale și au început și demersuri pentru a ajuta la eradicarea corupției.
Acest lucru a ajutat România să recupereze decalajul față de Ungaria, tradițional mai bogată, față de Occident, îndepărtându-se în același timp de Bulgaria, vecina de la Marea Neagră, cu care a luptat cândva pentru ultimul loc în clasamentul UE privind sărăcia și corupția.
Analiza menționează și lupta anti-corupție. Condusă de fostul procuror anti-corupție Laura Codruța Kovesi, care conduce acum primul procuror general al Uniunii Europene, România a încarcerat zeci de oficiali guvernamentali în ultimul deceniu, inclusiv prim-miniștri, miniștri, miniștrii, spune Bloomberg.
Analiza menționează însă și cazurile de grațiere de profil înalt, care continuă să agite scena politică, și faptul că unele procese lâncezesc de ani de zile în procese supraaglomerate
instanțe supraaglomerate, ca un avertisment împotriva automulțumirii.
În ultimul deceniu și jumătate, transformarea instituțiilor din România a atras investiții străine,
creând locuri de muncă și aducând know-how pentru creșterea productivității.
Din 2010 până în 2021, investițiile din străinătate aproape s-au dublat, ajungând la peste 100 de miliarde de euro (110 miliarde de dolari), potrivit datelor băncii centrale, pe măsură ce companiile străine au ales țara pentru a construi orice, de la fabrici de mașini la birouri tehnologice.
Anul trecut, afluxul de bani a atins un nivel record de 11 miliarde de euro. Printre cei mai mari investitori se numără Ford Motor Co. și Dacia a grupului Renault, care produc în prezent mai mult de jumătate de
milioane de mașini pe an în România. Producătorul de anvelope Continental AG a investit 2,2 miliarde de euro, iar giganții din domeniul tehnologiei printre care Amazon, Microsoft și Oracle au deschis și extins centre de cercetare.
În același timp, guvernele succesive au apelat la fondurile de dezvoltare ale UE pentru a construi mai mult de 700 de kilometri (430 mile) de autostrăzi, îmbunătățirea școlilor și a serviciilor publice și furnizarea de facilități, inclusiv internet fix. acces la telefonie fixă – și, bineînțeles, canalizare.
Până în prezent, țara a obținut peste 53 de miliarde de euro de la UE și are în derulare contracte pentru alte 12 miliarde de euro.
Analiza integrală AICI
Citește aici o analiză Economedia privind evoluția economiei românești de la aderarea la UE: