Sursa foto: pixabay.com
China încearcă de mai mulți ani să pătrundă cu firmele sale din diverse domenii în economiile europene, fie că e vorba de infrastructură sau de telecomunicații. Iar în unele țări chiar au reușit, deși unii politicieni au avertizat asupra riscurilor la care se expun țările care se deschid prea mult către China. Nici România nu a scăpat de această expansiune a Chinei. Deși țara noastră are încă din 2021 o lege special creată pentru a ține la distanță companiile chineze, semnele unei redeschideri față de guvernul de la Beijing se întrevăd din nou.
Primele încercări ale Chinei în României au apărut încă de acum 10 ani, când guvernul condus la acea vreme Victor Ponta a încheiat un memorandum secret prin care compania Huawei putea intra în domenii strategice, amintește Deutsche Welle. Tot în perioada respectivă se discuta despre o posibilă preluare de către chinezi a reactoarelor nucleare 3 și 4 de la Cernavodă, dar și despre aducerea unor companii chinezești care să construiască autostrada Craiova – Pitești.
Ambele variante au picat, între timp, chiar dacă un alt premier PSD, Viorica Dăncilă, a încercat câțiva ani mai târziu să se apropie de China. De altfel, chiar și în această vară, notează G4Media, fostul premier Viorica Dăncilă, actual președinte al Partidului NOI, a făcut propagandă deschisă pentru China prin comunicate și postări pe rețelele sociale. Ieșită din circuitul politicii la nivel înalt după ce a pierdut alegerile prezidențiale și șefia PSD în 2019, Dăncilă a avut în acest an întâlniri la București și Beijing cu oficiali chinezi și s-a transformat în purtătoarea de mesaj a Chinei.
Iar Victor Ponta s-a întors la Palatul Victoria, după ce în luna august a acestui an a fost numit consilier onorific al premierului Ciolacu. Această numire a fost puternic criticată la vremea respctivă de deputatul PNL, Pavel Popescu.
„Este un afront adus partenerului nostru strategic, Statele Unite ale Americii, să îl numești într-o asemenea poziție pe Victor Ponta”, a spus Pavel Popescu pentru Europa Liberă.
Deputatul PNL l-a numit pe Ponta „omul Partidului Comunist Chinez” și a susținut că acesta a semnat, ca premier, zece memorandumuri de înțelegere cu Republica Populară Chineză, inclusiv cel secret cu Huawei, și a promis sprijin pentru participarea companiei chineze la structuri critice, de securitate.
Amintim că România are din 2021 o lege special creată pentru a ține la distanță companiile chineze, din cauza suspiciunilor majore privind implicarea statului comunist chinez în activități de spionaj tehnologic. În primăvara anului 2021 Guvernul (Cîțu) a dat o Ordonanță de Urgență prin care a interzis firmelor din China să participe la licitațiile publice din România, conform unor reglementări europene.
România și dronele chinezești
Acum, în 2023, guvernul e condus tot un lider PSD, Marcel Ciolacu, iar semnele unei redeschideri față de China se întrevăd din nou. Iar cel mai recent exemplu este cel al dronelor chinezești DJI cumpărate și utilizate de de instituții de forță din România, inclusiv Ministerul Apărării, drone pe care Pentagonul le-a interzis deoarece ar constitui potențiale amenințări la securitatea națională a SUA, potrivit G4Media.
În ultimii ani, mai multe investigații de presă au dezvăluit legături între acest producător privat și Armata chineză, existând suspiciunea că aparatele ar putea fi implicate în operațiuni de spionaj. Printre instituțiile care folosesc acest tip de drone se numără Ministerul Apărării Naționale, o unitate militară din Râșnov, Inspectoratul pentru Situații de Urgență și Direcția Națională Anticorupție.
În răspunsuri trimise G4Media.ro pe marginea acestui subiect, Administrația Prezidențială, în numele Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a transmis că situația acestor drone a făcut ”obiectul unei analize aprofundate”, iar Ministerul Apărării a menționat ”posibilele vulnerabilități semnalate” la aceste aparate, dar a adăugat: ”considerăm că riscurile și vulnerabilitățile la adresa securității naționale a României sunt minime”. Un reprezentant al distribuitorului acestor aparate, o societate comercială din Cluj, a afirmat că DJI ”sunt drone sigure și nu pun în pericol securitatea națională.”
Pe de altă parte, unele publicații au scris că au apărut dovezi incontestabile ale utilizării dronelor DJI în războiul Rusia-Ucraina.
În paralel cu această controversă, mai multe instituții de forță din România, țară aliată a SUA în cadrul NATO, au achiziționat și utilizează drone DJI, multe dintre caietele de sarcini pentru licitații în derulare în acest moment fiind croite pentru astfel de aparate, după cum a declarat, pentru G4Media.ro o sursă din piață.
Cazul Lenovo și rețeaua 5G a României
Statul român a mai făcut și alte concesii importante firmelor chineze, deși declarativ le interzice. Chiar în această vară, Guvernul României a autorizat compania chineză Lenovo să participe la rețeaua 5G din România printr-o decizie luată în 19 iulie 2023 și publicată în Monitorul Oficial nr. 664.
Decizia din această vară privind accesul Lenovo la rețeaua 5G a fost semnată de premierul Marcel Ciolacu și se bazează pe un aviz conform al Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), organism condus de președintele Klaus Iohannis.
Lenovo este o companie chineză cu sediul în Beijing și este unul dintre marii producători de hardware din lume, cu vânzări consistente inclusiv în Statele Unite.
Pe de altă parte, amintește DW „încă din 2019, un audit făcut de Departamentul Apărării al Statelor Unite și citat de Forbes a trecut Lenovo printre companiile chineze care amenință securitatea națională. Iar în 2020, serviciile de securitate din SUA au aflat că datele colectate de computerele produse de Lenovo, prezente și în administrațiile locale americane, erau trimise în China”. Acest lucru se întâmpla în baza unei legislații din 2017, care obligă toate companiile chineze să lucreze cu serviciile secrete ale Beijingului.
China și autostrăzile României
Pe lângă drone și tehnologie 5G, firmele din China sunt prezente și în două proiecte de infrastructură din România. Este vorba de centura Zalăului și de Lotul 3 al Autostrăzii A0 Nord, prima autostradă construită de chinezi în România.
Centura Zalăului este singurul contract în execuție cu un constructor din China. Contractul a fost semnat cu Asocierea Sinohydro (China) – SC GoodProod (România) în vara anului 2020 (mandatul Lucian Bode), cu termen de 6 luni pentru proiectare și 24 pentru execuție, ordinul pentru începerea lucrărilor fiind emis în aprilie 2021. Contractul a fost semnat pentru suma de 185 milioane lei. Varianta Zalău are o lungime de 5,5 kilometri şi asigură legătura între DN 1 F (Cluj Napoca – Zalău – Satu Mare) şi Drumul Judeţean 191.
Și, deși termenul de finalizare era martie 2023, Centura Zalăului nu este încă gata. „Rezilierea contractului pentru Varianta Ocolitoare Zalău este o măsură extremă la care nu vreau să fim nevoiți să apelăm! Asocierea de constructori români și chinezi înregistrează întârzieri pe cei 5,5 km ai acestui obiectiv. Paradoxal, totul din cauza partenerului român care îngreunează aplicarea legislației privind actualizarea prețurilor. Atrag atenția asociatului român să își respecte obligațiile contractuale și să facă eforturi, alături de partenerul chinez, pentru finalizarea lucrărilor”, a spus ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, la finele lunii august 2023. Adică la 5 luni după ce lucrarea ar fi trebuit terminată. El a precizat că, progresul fizic a depășit 50%, iar, în mod realist, lucrările pot fi finalizate în vara anului viitor, dacă ambii parteneri abordează cu seriozitate contractul.
Al doilea contract semnat cu un constructor din China este cel pentru lotul 3 de pe Autostrada A0 Nord, dar în etapa de proiectare. Contractul a fost semnat pentru că oferta constructorului din China a fost depusă în 2020, anterior intrării în vigoare a Ordonanței care nu retroactivează.
Lotul de autostradă de centură a Capitalei are o lungime de 8,6 km și va face legătura între DN2 (Afumați) și DN3 (Cernica). Valoarea contractului atribuit joi, 16 martie 2023, firmei China Civil Engineering Construction Corporation după aproape 4 ani de la începerea licitației este de 397.996.117,63 lei fără TVA. Durata de proiectare și execuție pentru Lotul 3 este de 30 de luni (12 proiectare și 18 execuție).
Între 2019 și 2021, mai multe firme din China au încercat să intre pe piața infrastructurii din România, notează Europa Liberă. Potrivit portalului de achiziții publice, șase companii mari ale statului chinez au încercat să câștige licitații publice în România din 2016 până acum:
- CHINA CIVIL ENGINEERING CONSTRUCTION CORPORATION, înscrisă în SEAP în 2017, a participat la o procedură simplificată, două licitații deschise, din care una câștigată – un lot din centura Capitalei, A0 și o licitație restrânsă.
- CHINA RAILWAY 14TH BUREAU GROUP CO LTD, înscrisă pe site-ul de achiziții publice tot în 2016, cu participare în șase licitații publice și la una restrânsă.
- SINOHYDRO CORPORATION LIMITED, înscrisă în 2016, cu participare în 34 de licitații publice, două câștigate – centura Zalău și asflatare Iași și una simplificată.
- SINOHYDRO CORPORATION LIMITED, firmă cu același nume, dar număr de înregistrare diferit și înscrisă în SEAP în 2021, participantă în trei licitații publice și una restrânsă.
- CHINA ROAD AND BRIDGE CORPORATION, înscrisă în 2017, participantă la o licitație publică.
Colaborare cu o companie chineză de criptomonede, investigată în SUA
În 20 septembrie 2022, actualul ministru al Energiei Sebastian Burduja, la acel moment ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării, anunța lansarea unei colaborări cu compania chineză de cryptomonede Binance printr-un comunicat ce a trecut relativ neobservat la acel moment. Anunțul venea după întâlnirea dintre Burduja și Changpeng Zhao, fondatorul companiei, scria G4Media. Problema e că Binance era deja la acel moment investigată de autoritățile din SUA pentru presupusă spălare de bani. Pe 27 martie 2023, un înalt organism de reglementare a piețelor din SUA a acuzat oficial Binance și pe Changpeng Zhao de multiple încălcări ale reglementărilor în vigoare.
Într-un punct de vedere pentru G4Media, ministrul Cercetării, Sebastian Burduja, arăta că ”în ceea privește întâlnirea oficială din 20.09.2022 cu domnul Changpeng Zhao, aceasta s-a încadrat în politica Guvernului României de a accepta solicitările de întrevedere din partea companiilor de anvergură la nivel mondial, care își manifestă intenția de a investi în România. Așa se explică și nivelul record de investiții străine directe din 2022”.
Statul român finanțează prin „Rabla” mașini electrice produse în China
Executivul de la Bruxelles a lansat recent o investigație oficială împotriva subvențiilor oferite mașinilor electrice produse în China, care ar putea duce la impunerea de măsuri provizorii, cum ar fi taxe compensatorii. Ancheta, care a fost anunțată luna trecută de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se va concentra pe noile vehicule electrice cu baterii (BEV) și pe presupusele subvenții acordate de statul chinez.
Bloomberg scria că niciun producător nu a profitat mai mult costurile reduse din China, pentru a produce vehicule electrice, ca grupul francez Renault, care importă Dacia Spring din China. De mai mulţi ani, Renault promovează Dacia Spring drept cea mai accesibilă maşină electrică din Europa. Modelul crossover produs în provincia chineză Hubei are un preţ de pornite de 20.800 de euro în Franţa sau 15.800 de euro dacă se ia în calcul şi subvenţia de la stat.
Până la finalul anului 2022, Dacia vânduse 10.000 de autovehicule Dacia Spring în România, mașina fiind liderul detașat al pieței vehiculelor electrice din România, cu peste 50% din vânzările acestui segment.
În primele nouă luni din acest an, Dacia Spring s-a menținut în topul celor mai vândute autoturisme 100% electrice, cu 5.290 unități și o creștere de 26,9% față de aceeaşi perioadă a anului precedent.
În plus, statul român subvenționează cumpărarea Dacia Spring prin Programul Rabla.
În Europa, Dacia Spring înregistrase peste 110.000 de comenzi la nivel internațional, de la lansarea sa, în toamna anului 2020, și până la finalul anului trecut.
Europa este una dintre cele mai mari piețe pentru producătorii auto chinezi, care au livrat aproape 70.000 de vehicule electrice în primele șapte luni ale acestui an, aproape triplu față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit companiei de consultanță Inovev.
China, interes și pentru energia regenerabilă în Europa de Est
China a încercat să își extindă prezența în sectorul energiilor regenerabile din Europa Centrală și de Est, amintește publicația Investment Monitor. Și pentru că e vorba de China, experții consultați de publicația respectivă sunt sceptici în ceea ce privește succesul sau transparența acestei inițiative.
Este dat exemplul parcului fotovoltaic din localitatea argeșeană Rătești, unde, în luna mai a anului trecut, Econergy și Nofar, două companii de energie regenerabilă din Israel, au angajat companiile turcești și chineze de energie verde INTEC și Chint pentru a construi o centrală solară de 154 MW în România.
Chint este una dintre cele nouă companii cu sediul în China care au lansat oficial proiecte de investiții străine directe în Europa Centrală și de Est (ECE) începând cu 2019, potrivit bazei de date FDI Projects a GlobalData. Din 2022, Chint a încheiat un parteneriat cu Intec pentru alte trei centrale solare în România, Polonia și Ungaria.
Când vine vorba de energia verde, unii experți sunt sceptici cu privire la faptul că investitorii chinezi sunt cu adevărat absenți de pe piața Europei Centrale și de Est.
Eugenia Gusilov, director și fondator al Romania Energy Centre, un grup de reflecție cu sediul în Anglia care se ocupă, printre altele, de energie și afaceri internaționale, remarcă faptul că este uneori dificil de identificat de unde provine capitalul pentru proiectele de investiții.
Potrivit acesteia, acest lucru se datorează în principal faptului că investitorii optează pentru Vehicule cu Destinație Specială (Special Purpose Vehicles). Mai exact, ei înființează o companie pentru proiect, nu neapărat o filială românească cu un nume chinezesc.
“Din numele companiei create pentru un parc solar sau eolian nu poți spune întotdeauna cine este investitorul și de unde provine”, notează Gusilov.
Motivele din spatele acestei situații sunt neclare. Gusilov spune că se îndoiește că acest lucru se datorează scepticismului general față de China.
“Nu aș spune că acest scepticism se extinde în prezent la proiectele regenerabile”, spune ea pentru Investment Monitor. “Oamenii au fost sceptici atunci când investitorii chinezi au vrut să investească în sectorul cărbunelui sau în cel nuclear, acesta din urmă fiind strategic și sensibil.”
Pe de altă parte, China este în continuare un jucător dominant pe piața energiei regenerabile.
România finanțează panouri fotovoltaice produse majoritar în China
Amintim că guvernul român oferă subvenții pentru ca gospodăriile să investească în panouri solare și să treacă la energie verde prin programul Casa Verde Fotovoltaice. La ediția din 2023, bugetul total alocat programului s-a ridicat la valoarea de 1,75 miliarde de lei. Bugetul ediției anterioare s-a ridicat la 680 de milioane de lei.
În plus, guvernul pregătește încă un program de instalare de panouri fotovoltaice, în valoare 500 de milioane de euro, prin capitolul RePowerEU, din Planul Național de Redresare și Reziliență.
O analiză recentă publicată de Europa Liberă arată o parte din banii pe care statul român îi plătește pentru ca zeci de mii de români să își monteze panouri fotovoltaice va ajunge în China. Sute de firme, unele înființate recent, se întrec în oferte pentru a atrage cât mai mulți clienți; cei care au prins finanțare caută acum cele mai eficiente panouri sau invertoare, iar răspunsurile, invariabil, duc spre produsele chinezești. Ofertele, de la cele ale marilor jucători de pe piață, până la cele ale firmelor mai mici, conțin în mare parte produse din China, de la panourile fotovoltaice, până la invertoare.
80% din producția globală de panouri solare aparține Chinei, care controlează lanțul de producție al industriei fotovoltaice de la un capăt la celălalt. Iar Europa se teme ca nu cumva dependența energetică de Rusia să fie înlocuită de cea de China.
Alți politicieni români care au susținut cauza Chinei
Promovarea intereselor Chinei în România este făcută și prin politicieni care ocupă și acum poziții importante în Executivul de la București.
Actualul ministru al Muncii, Simona Bucura-Oprescu s-a remarcat anul trecut cu un discurs susținut în fața ambasadorului chinez Sa Han Chunlin, care a vizitat în luna decembrie județul Argeș. Simona Bucura Oprescu a afirmat că România ar avea un parteneriat strategic cu China, ceea ce este fals.
”Relaţiile dintre România şi China sunt relaţii consistente în baza parteneriatului strategic pe care îl avem (…). Mulţumim pentru faptul că în mod constant aveţi o colaborare excelentă cu comunităţile locale din România, iar că în Argeş poarta de intrare a Chinei este oraşul Mioveni. Apreciem preocuparea dumneavoastră şi pentru partea de mediul de afaceri şi pentru dorinţa de a pune în comun Argeşul şi regimul din China şi pentru partea de sănătate prin colaborarea cu Spitalul de la Mioveni şi pentru partea de educaţie şi apreciem foarte mult că intenţionaţi ca şi la Piteşti să fie un institut Confucius”, a declarat Simona Bucura Oprescu, potrivit presei locale.
De asemenea, ea a cerut Chinei să deschidă și la Pitești un institut Confucius. Aceste institute sunt considerate în occident drept bastioane ale spionajului chinez, iar guvernele din Marea Britanie și Irlanda au dispus închiderea acestora.
Iar actualul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a promovat compania chienză Huawei, înainte de a deveni ministru de Finanțe. El a publicat în 2020 un articol și a dat un interviu în care pledează cauza Huawei, compania chineză interzisă de la licitația pentru rețelele 5G în România. Unul dintre articole este marcat cu semnul de publicitate. În declarația de avere, Câciu scrie că a încasat 25.000 de lei de la o firmă de Relații publice, iar într-un interviu la B1 TV a spus că ”nu cred că am făcut advertorial pentru o anumită companie, ci pentru un anumit principiu”.
Articolele în care Câciu, pe atunci analist financiar, pleda cauza Huawei au apărut în plină campanie de lobby a firmei chineze împotriva unui proiect de lege care excludea compania de la licitația pentru rețeaua 5G din România.
În fine, cel mai recent exemplu de politician român cu o mare afinitate pentru China este primarul suspendat al orașului Mioveni, acuzat la începutul acestei luni de trafic de influență. Potrivit Europa Liberă, Ion Georgescu participa des la evenimentele ambasadei Chinei la București, iar pe 22 martie 2023 a anunțat că filiala Argeș a Camerei de Comerț România-China se deschide la Mioveni. În ultimii ani, primarul Ion Georgescu, vorbitor de rusă, a fost în China în vizită sau ca invitat la secția română a Radio China Internațional.
Influența Chinei în zonă scade
Numărul de investiții străine în regiune a scăzut semnificativ din 2020, potrivit bazei de date FDI Projects. În general, în nouă din cele 20 de țări din ECE (cu excepția Ucrainei), nu a existat niciun proiect FDI anunțat și sponsorizat de Beijing între ianuarie și septembrie 2023.
În timp ce țări precum România și Cehia au reușit să se debaraseze într-o oarecare măsură de influența chineză în ultimii ani, alte state UE, cum ar fi Ungaria, au apelat mai mult la banii Beijingului.
În luna iulie a acestui an, Ningbo Zhenyu Technology a anunțat că intenționează să cheltuiască 65,9 milioane de dolari pentru o nouă fabrică în Debrecen, al doilea oraș ca mărime din Ungaria, după Budapesta. Fabrica va produce componente de baterii pentru automobile electrice pentru clienții săi europeni și se așteaptă să fie deschisă până la sfârșitul anului 2027.