O imagine asupra viitorului în sectorul bancar european a fost oferită în noiembrie anul trecut de președintele Consiliului de Supraveghere al Băncii Centrale Europene, Andrea Enria, vorbind în fața Comisiei pentru politică economică și monetară a Parlamentului European pentru ultima dată înainte de încheierea mandatului său de cinci ani (a fost numit în ianuarie 2019). „Mai sunt multe de făcut, în special pentru finalizarea unei uniuni bancare complet integrate. Un sector bancar mai unificat ar fi mai rezistent, cu condiția să se bazeze mai puțin, nu mai mult, pe rețele colective de siguranță”, a spus el, scrie publicația cipriotă In Business News, potrivit Rador Radio România.
Lăsând în urmă criza financiară din 2008 și criza datoriilor publice care a urmat și care a amenințat înseși bazele monedei euro, BCE și-a concentrat politica în ultimii ani pe promovarea uniunii bancare, care prin tratamentul egal al activităților bancare naționale și transfrontaliere, prin decuplarea solidității financiare a băncilor de finanțele țării în care își au sediul și prin intervenția timpurie în cazul în care băncile se confruntă cu probleme, va face sistemul bancar mai sigur.
Pentru tehnocrații de la Frankfurt, consolidarea bancară joacă un rol important în atenuarea șocurilor locale. Potrivit lui Draghi, omul care a gestionat criza ca șef al BCE în perioada 2011-2019, băncile locale sunt de obicei puternic expuse la economia locală, de aceea o recesiune în regiunea lor va provoca din nou pierderi mari.
Dacă însă ar exista bănci transfrontaliere care operează în toate părțile uniunii, acestea ar putea compensa orice pierderi suferite în zona afectată de recesiune prin profiturile înregistrate în alta și ar putea continua să acorde credite debitorilor solvabili.
„Rețele” ale unor bănci europene în alte țări
Cu scopul creării unor bănci mai rezistente la șocurile locale, Mecanismul Unic de Supraveghere încurajează fuziunile în sectorul bancar, cu caracter fie local, fie transfrontalier.
Adresându-se deputaților europeni, Enria a cerut băncilor să ia în considerare eventualitatea unor fuziuni pe baza strategiilor lor de afaceri și a percepțiilor asupra pieței, precum și să se concentreze pe sectoare mai competitive.
În acest spirit, UniCredit a anunțat în noiembrie anul trecut achiziția cotei de 8,9% deținute de Fondul Elen de Stabilitate Financiară la Alpha Bank, ca parte a retragerii strategice a Fondului din acțiunile pe care le deține la băncile grecești din perioada crizei financiare.
Prin parteneriatul cu grupul italian, considerat unul dintre cei mai importanți investitori strategici instituționali din Europa, cu prezență pe 13 piețe, Alpha Bank și UniCredit își vor fuziona filialele din România, creând a treia cea mai mare bancă de pe piața locală, și în același timp vor colabora printr-un holding și în domeniul furnizării de produse de management de portofoliu și asigurări de viață.
Și alte instituții financiare internaționale iau în considerare intrarea lor pe piața grecească. Odată cu noul an, una dintre băncile cu cea mai rapidă creștere din Europa de Sud-Est, TBI Bank, care activează în Grecia pe piața BNPL (Buy now, Pay later), va intra și cu produse de economisire, aducând cu ea expertiza sa semnificativă în digitalizarea serviciilor. La fel și compania spaniolă Santander Consumer Finance, care deține un portofoliu total în Europa ce depășește 800 de miliarde de credite de consum și de afaceri, este activă în Grecia în finanțarea achizițiilor de mașini.
Și sectorul bancar cipriot atrage interesul investitorilor. Achiziționarea a 29,2% din Hellenic Bank de către Grupul Eurobank este considerată o mișcare foarte importantă care oferă un vot de încredere atât pentru sistemul bancar cipriot, cât și pentru economia cipriotă în general.
La ultima sa vizită în Cipru, Andrea Enria a subliniat, într-un interviu acordat agenției cipriote de știri KYPE, importanța fuziunilor transfrontaliere: „Fuziunile transfrontaliere sunt un instrument esențial pe care băncile europene trebuie să-l folosească pentru a-și redefini modelele de afaceri cu scopul de a le face mai profitabile, generând mai mult capital și asigurând o evoluție stabilă pe viitor”.