Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea
Nevoile de finanțare ale Guvernului Ciolacu continuă să crească treptat în acest an, lună de lună, pe fondul ieșirii de sub control a cheltuielilor publice în anul electoral și umflării deficitului bugetar, care doar după primele 5 luni din an a ajuns la 3,4% din PIB, echivalentul a 60 de miliarde de lei. În luna iunie, Guvernul a împrumutat de pe piața internă 15 miliarde de lei pentru finanțarea deficitului bugetar și a datoriei ce ajunge la scadență în acest an, ceea ce duce totalul împrumuturilor din prima jumătate a anului peste borna de 135 miliarde de lei.
Doar din piața primară administrată de BNR, unde licitează băncile comerciale în nume propriu și al clienților, Guvernul a atras 12,84 miliarde de lei în iunie, la dobânzi încă în creștere față de ultimele luni. Dar dacă la jumătatea lui 2022 o sumă de 7 miliarde de lei reprezenta un record, acum Ministerul Finanțelor atrage în mod regulat circa 10-11 miliarde de lei într-o lună calendaristică normală.
În plus la cele 12,84 miliarde de lei atrase din piața primară, Executivul s-a împrumutat în iunie cu 432 milioane de euro prin titluri de stat Fidelis, destinate populației, echivalentul a circa 2,15 miliarde de lei.
În ciuda înmulțirii avertismentelor externe cu privire la deteriorarea situației fiscal-bugetare, cererea pentru titluri de stat în lei a cunoscut o îmbunătățire semnificativă în luna iunie, chiar dacă dobânzile au fost în creștere. În debutul lunii emisiunile din piața primară au scârțâit puțin, dar raportul lunar de la INS cu inflația aferentă lunii mai – care a arătat o scădere la 5,1% a ratei anuale de creștere a inflației, de la 5,9% – a reaprins interesul pentru titlurile de stat în lei cu scadențe medii și lungi.
Aceasta a contrabalansat orice avertisment extern sau știre cu privire la deteriorarea situației fiscal-bugetare, în condițiile în care temperarea ritmului anual al inflației, care este acum cu aproape 2 puncte procentuale sub rata-cheie de dobândă, dă în teorie mână liberă Băncii Naționale a României (BNR) să purceadă la scăderea dobânzilor. Asta înseamnă că obligațiunile se vor aprecia în preț, deoarece scăderea dobânzilor duce la o creștere a prețului unitar al obligațiunilor, în timp ce o creștere a dobânzilor scade valoarea unitară a obligațiunilor.
Atrași de cântecul de sirenă al scăderilor de dobândă, investitorilor nu le pasă de avertismentele UE sau de inflația structurală
După cum am arătat anterior, investitorii au fost foarte puțin interesați în ultimele luni de titlurile de stat cu scadență medie și lungă, în contextul presiunilor inflaționiste percepute a fi încă ridicate. Raportul privind inflația pe luna mai a limpezit apele și a mai eliminat din incertitudinile privind scăderea dobânzilor, cu toate că scăderea ratei inflației a fost influențată major de scăderea prețului la energie electrică (-6% an/an) și gaze naturale (-8% lună/lună în mai după -11% în aprilie, ceea a dus la un declin de 18% an/an). Impactul scăderii prețurilor la gaze a fost de 0,3 puncte procentuale în rata anuală.
Această expectativă a investitorilor a fost principala cauză pentru care cererea de titluri pe termen mediu și lung a fost scăzută în ultimele luni, în ciuda lichidității ample din sistemul financiar, iar cea pentru titluri pe termen scurt mult mai ridicată. Continuarea tendinței de atenuare a ratei anuale de creștere a prețurilor de consum s-a dovedit a fi momentul la care investitorii au revenit puternic la cumpărare pe titlurile cu scadențe mai lungi.
Analiștii vorbeau deja despre faptul că obligațiunile românești oferă o „valoare decentă” în condițiile în care, pe partea de ofertă a pieței, Ministerul de Finanțe și-a realizat deja o parte semnificativă din emisiunile programate pentru acest an, iar BNR ar putea să înceapă să taie dobânzile în curând în condițiile atenuării ritmului anual al inflației.
De notat totuși că estimările nu sunt pentru o scădere majoră a dobânzilor, fiind anticipat pe termen scurt mai degrabă un ciclu de 3-4 tăieri în acest an, având în vedere presiunile inflaționiste puternice, structurale.
Guvernul și-a acoperit aproape 70% din necesarul brut de finanțare, subestimat, din acest an. Pe tot anul, Guvernul va împrumuta cel mai probabil peste 250 de miliarde de lei
Pozitiv pentru Guvern, în contextul scăpării de sub control a cheltuielilor și a deficitului bugetar, este faptul că băncile comerciale au la dispoziție sume mari care pot fi atrase fără mari probleme. La deficitul subestimat de 5% din PIB din acest an, Guvernul și-a acoperit aproape 70% din necesarul brut de finanțare.
La acesta se adaugă totuși alte 5,5 miliarde de lei, bani ce vor trebui împrumutați adițional pentru plata împrumuturilor atrase în acest an prin certificate de trezorerie (două scadențe de 7 luni și una de 6 luni), care vor fi plătite în septembrie, octombrie și noiembrie, precum și sumele necesare pentru finanțarea deficitului umflat și prefinanțarea pentru 2025, de 20-25 miliarde de lei.
La final de lună mai, Finanțele aveau rezerve fiscale de circa 4% din PIB, conform analiștilor Unicredit Bank, peste 60 de miliarde de lei, excluzând fondurile din PNRR.
Deficitul se va duce cel mai probabil spre 6-7% din PIB (aproximativ 120 miliarde de lei + 130 miliarde de lei pentru plata datoriei scadente în acest an), în funcție de dimensiunea arieratelor pe care Guvernul le va constitui în final de an, în contextul alegerilor parlamentare din decembrie. Asta înseamnă că Ministerul Finanțelor va realiza cel mai probabil încă o emisiune de datorie externă, în această a doua parte a anului, iar orice raliu al prețurilor obligațiunilor va fi unul de scurtă durată.
* Mențiune: valoarea de 135 miliarde de lei a împrumuturilor din acest an include credite de dezvoltare de la instituții internaționale precum Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiții (BEI) sau Banca Mondială. Fără ele, valoarea împrumuturilor din acest an se ridică la aproximativ 125 miliarde de lei.