Circulația trenurilor pe ruta “București – Giurgiu”, una dintre primele linii de cale ferată care au fost construite pe teritoriul actual al României, a fost reluată la 1 iunie, după o pauză de 19 ani.
De atunci, numai în luna iunie, aproximativ 14.000 de persoane au călătorit cu trenul pe acest tronson, care leagă Capitala de orașul-port de la Dunăre, arată datele Autorității pentru Reformă Feroviară, remise la solicitarea Economedia.
Președintele Autorității pentru Reformă Feroviară, Ștefan Roșeanu, a declarat pentru Economedia: „În luna iunie au fost aproximativ 450 de călători pe zi, mult peste valorile pe care le înregistram, în urmă cu patru ani, la deschiderea serviciului între București Nord și Aeroportul Internațional Henri Coandă. Au existat și zile în care numărul călătorilor a urcat la 800”.
Cei mai mulți călători sunt navetiști, adică muncitori și elevi, dar și persoane care folosesc trenul în scop turistic, pentru a ajunge la Parcul Național Comana, una dintre cele mai importante zone de recreere din jurul Capitalei.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
În luna iulie, numărul pasagerilor a scăzut însă, cu aproape 30%, la aproximativ 10.000, mai arată statisticile instituției.
Ștefan Roșeanu consideră că este o consecință a perioadei concediilor și a vacanțelor.
Președintele Autorității pentru Reformă Feroviară a explicat: „În luna iulie, a doua lună de serviciu, am observat o reducere a numărului zilnic de călători în jurul valorii de 330-350. Cred că este firesc să se înregistreze un recul, în condițiile în care peste tot în țară avem o reducere, în perioada 15 iunie – 15 septembrie, a numărului de călători de tip navetă și o creștere a călătoriilor de lung parcurs”.
Ștefan Roșeanu se așteaptă însă ca numărul de călători să crească din nou din septembrie, atunci când se termină perioada de vârf a concediilor și se redeschid școlile.
Numărul trenurilor ar putea fi suplimentat
Pe linia București – Giurgiu circulă, zilnic, șapte perechi de trenuri Regio ale “CFR Călători”. Cele șapte perechi de trenuri fac în total 14 curse, dus-întors.
Autoritatea pentru Reformă Feroviară are în plan ca pe linia București-Giurgiu să circule, în viitor, și operatori privați, astfel încât călătorii să aibă la dispoziție mai multe trenuri, pe toată durata zilei.
Oficialii instituției au făcut calcule și vor ca numărul perechilor de trenuri să crească la 19, ceea ce ar însemna, în total, 38 de curse zilnice, dus-întors.
Ștefan Roșeanu a declarat: „În condițiile unei presiuni ridicate pe vehiculele feroviare, în sensul de a fi folosite și pe alte rute din țară, trenurile de tip Săgeata Albastră oferă între 70 și 110 locuri pe scaune, în funcție de configurație. În perioada următoare, Autoritatea pentru Reformă Feroviară va organiza, cu respectarea legislației naționale și europene în domeniul ajutorului de stat, o licitație pentru suplimentarea serviciilor”.
În prezent, dacă luăm în calcul numărul minim de 70 de locuri al unui tren, atunci pentru cele 14 curse zilnice, dus-întors, ne rezultă, astfel, o capacitate totală de transport de cel puțin 980 de călători pe zi, arată calculele Economedia.
Cum în luna iunie au fost aproximativ 450 de pasageri pe zi, iar în luna iulie doar circa 330-350 rezultă că traficul de călători pe linia București-Giurgiu este acum la mai puțin de jumătate din potențial.
Trenul, de două ori mai lent decât mașina
Pentru a atrage mai mulți călători pe linia București-Giurgiu, sindicaliștii de la calea ferată sunt de părere că pe lângă suplimentarea numărului de trenuri mai sunt necesare și alte investiții, inclusiv pentru modernizarea liniei.
Iulian Măntescu, președintele Federației Mecanicilor de Locomotiva, a explicat pentru Economedia: „Sunt necesare investiții în infrastructura feroviară, inclusiv electrificarea acesteia, care să ducă la creșterea vitezei de circulație a trenurilor, dar și investiții în achiziția de material rulant nou, prin care să crească nivelul de confort oferit călătorilor. Mai este necesară și introducerea circulației unui mers de tren cadențat, cu frecvență de 30 de min. între trenuri, la orele de vârf, adică dimineața și seara și de 60 de min. în restul zilei”.
În prezent, în condițiile în care linia nu este electrificată, o călătorie cu trenul de Gara de Nord din București până la Giurgiu durează, în total, circa două ore.
Trenurile Regio parcurg aproximativ 40 de minute de la Gara de Nord până la Gara Progresul, iar de la Gara Progresul până la Giurgiu, circa 1 h și 20 de minute.
În comparație, o călătorie cu microbuzul sau cu autoturismul personal de la București la Giurgiu poate să dureze circă o oră, adică de două ori mai puțin decât cu trenul.
Reprezentații asociațiilor care militează pentru dezvoltarea infrastructurii sunt de părere că trenul va deveni o alternativă viabilă la mașină, numai după ce numărul lor va fi suplimentat, iar viteza de circulație va crește.
Mihai Crăciun, membru fondator al Asociației Construim România, a declarat pentru Economedia: „Pe termen scurt, linia București – Giurgiu trebuie încadrată imediat în rețeaua de tren metropolitan București, cu creșterea frecvenței la 4 trenuri pe oră între 4.00 – 10.00 și 17.00 – 21.00, respectiv de minim 2 trenuri pe oră în restul timpului. Rezultaltele s-ar vedea în decurs de 6-12 luni și ar fi fără îndoială spectaculoase. Pe termen mediu și lung, linia trebuie dublată și electrificată pe întreaga lungime. De asemenea, trebuie ridicată viteza de circulație la 200 km./h, mai ales ținând cont că vorbim de o linie magistrală de legătură internațională între Europa Centrală și Orient”.
Reprezentatul Asociației “Construim România” mai consideră că odată cu modernizarea infrastructurii feroviare va crește și mai mult traficul navetă pe relația Bucureștiului cu județul Giurgiu.
Mihai Crăciun a explicat: „Rezultatele sunt unele extrem de slabe față de investiția în linie și față de potențialul real al liniei, care este de cel puțin 20 de ori mai mare. Cu alte cuvinte, linia ar trebui să aibă în medie 15.000 – 20.000 de călători pe zi, nu pe lună. În contextul economic al României, mai ales al disparității economice dintre București și zonele din jurul său, bazinul potențial al forței pentru firmele din Capitală este întreaga regiune de până la 100 de km. în jurul Capitalei. Ceea ce include și Giurgiu. Adică, ar fi perfect normal ca oamenii din Giurgiu să vină dimineața la serviciu în număr mare în București și apoi seara să plece acasă. Acest stil de viață este unul extrem de răspândit în Europa, iar pentru România ar înseamna o distribuție mult mai echitabilă a prosperității în jurul motorului economic numit București”.
Investiții de peste 450 milioane euro în modernizarea liniei
Circulația trenurilor pe linia București – Giurgiu a fost reluată în condițiile în care podul peste râul Argeș de la Grădiștea a fost reconstruit. Edificiul a fost distrus de inundații în vara lui 2005.
„CFR Infrastructură” a scos la licitație lucrările pentru modernizarea sectorului “Vidra-Comana”, care au inclus și reconstrucția podului de la Grădiștea, în decembrie 2020.
Lucrările trebuiau să fie gata încă din vara anului trecut, dar au apărut întârzieri din motive birocraice dar și din cauza unor alunecări de teren.
În luna mai a acestui an, „CFR Infrastructură” a scos la licitaţie și etapa a doua de modernizare a liniei de tren “Bucureşti – Giurgiu”, în lungime de 93,45 km., fără sectorul modernizat deja, “Vidra-Comana”.
În etapa a doua vor fi efectuate inclusiv lucrări de electrificare. Lucrările vor dura trei ani, de la momentul emiterii ordinului de începere. Valoarea totală a investițiilor se ridică la aproximativ 2,25 miliarde de le, adică peste 450 milioane de euro.
În timpul investițiilor, pe unele sectoare de cale ferată, CFR are în plan să transporte pasagerii şi cu microbuzele, pentru a nu opri complet circualția trenurilor.
Calea ferată „București-Giurgiu” a fost dată în folosință în anul 1869 și a fost prima linie de tren construită pe teritoriul României de atunci.
La momentul inaugurării, călătoria cu trenul de la Gara Filaret din București la Giurgiu a durat circa o oră și jumătate. Durata călătoriei de acum 155 de ani este comparabilă cu cea din prezent, de o oră și 20 de minute, de la București Progresul la Giurgiu.