ANALIZĂ Efecte în lanț ale creșterii prețului la energie: impact major asupra facturilor la încălzirea centralizată. Primarii apropiați de guvern au primit subvenții, ceilalți cer ajutor de urgență

Calorifer pexels-maria-orlova-4946714

Creșterea rapidă a prețului la gaze și cărbuni pune zeci de primării din toată țara în dificultate în plin sezon rece. O analiză Economedia și G4Media arată că aproape toate orașele unde mai există sisteme centralizate de încălzire se confruntă cu creșteri mari de costuri, iar soluțiile sunt limitate.

Prima soluție e subvenționarea facturilor din fonduri proprii, ceea ce înseamnă tăieri masive de la bugetele de investiții în orașe. A doua soluție e subvenționarea cu bani de la guvern, dar analiza arată că singurele orașe care au beneficiat în octombrie de fonduri guvernamentale sunt cele conduse de primari apropiați de premierul Florin Cîțu, cum e cazul Constanței. A treia soluție e mutarea costurilor către populație, ceea ce înseamnă creșterea nemulțumirii populare.

  • Important: Situația clienților din sistemele de încălzire centralizată e radical diferită de cea a consumatorilor care au centrală proprie. În sistemul centralizat, o parte a facturii e subvenționată de primărie, în timp ce proprietarii de centrale proprii suportă tarifele integrale.

Citește mai jos analiza completă pe marile orașe:

  • București: Au crescut costurile pentru producția de energie, Consiliul Local va decide dacă mărește subvenția

Costul producției de energie a crescut în Capitală din cauza prețului mai mare al gazului, dar abia la finalul lunii octombrie va fi cunoscută valoarea facturilor pentru cele 560.000 de apartamente branșate la sistemul centralizat, a declarat Nicușor Dan (susținut de PNL și USR) pentru Economedia.ro. Bucureștiul nu a primit nici un leu în octombrie de la guvern.

Primarul a explicat că, dacă guvernul nu va susține creșterile de costuri, primăria și Consiliul General va trebui să decidă dacă măresc subvenția pentru cetățeni sau pasează costurile în factura finală. Nicușor Dan a mai spus că în prezent Primăria Capitalei plătește cam două treimi din preţul gigacaloriei, iar o treime cetățeanul. Primarul general a declarat pentru Economedia că, față de anul trecut, situaţia noastră financiară a Capitalei este mai bună.

Răspunsul integral al lui Nicușor Dan

”În ceea ce priveşte cele 560.000 de apartamente care primesc căldură de la Municipalitate pe sistemul centralizat, referitor la prețul pe care îl vor plăti bucureștenii anul acesta, vom ști la sfârşitul lunii octombrie. Pentru moment a fost negocierea între Romgaz, ca producător de gaz, şi ELCEN, care este producătorul de energie termică. Negocierea s-a încheiat, eu nu am putut interveni pentru că ELCEN nu este în subordinea PMB. A fost o negociere, preţul e mai mare decât cel cu care ELCEN cumpăra gaz anul trecut. De asemenea, este instituţia statului numită ANRE, care colectează toate informaţiile din piaţă şi stabileşte preţul cu care ELCEN va vinde gigacaloria către compania noastră Termoenergetica. Vom vedea dacă Guvernul va interveni într-o subvenţionare globală a operatorilor locali care produc şi transportă energie termică –este un răspuns pe care nu îl avem în acest moment, dacă Guvernul va acţiona punctual doar pentru categorii defavorizate sau va acţiona general pentru toate localităţile care au sistem centralizat de încălzire şi abia după aceea o să vină întrebarea la noi, la Consiliul General şi la mine, ce facem cu subvenţia.

În prezent, Primăria Capitalei plătește cam două treimi din preţul gigacaloriei, iar o treime cetățeanul. Mai avem şi contractul cu Comisia Europeană, pentru finanţarea înlocuirii de 210 km de rețea de termoficare, care ne impune nişte condiţii pe nivelul subvenţiei, deci e un calcul complicat. Este o formulă destul de complicată pentru calcularea subvenției. Dacă Guvernul decide să nu subvenţioneze, voi stabili împreună cu Consiliul General al Municipiului București dacă vom suporta această subvenție sau mai mult din ea. Ce pot să vă spun este că, spre deosebire de anul trecut, situaţia noastră financiară este mai bună. Bineînţeles că faţă de această creştere uriaşă de preţ un ajutor din partea Guvernului ar fi bine-venit”.

Menționăm faptul că prețul pentru energia termică furnizată este de 425,70 lei/Gcal fără TVA. Din această valoare, bucureștenii plătesc suma de 137 lei/Gcal fără TVA, iar Primăria Capitalei plătește diferența de 288,70 lei/Gcal fără TVA.

  • Timișoara: Creșterea prețului la gaze duce la creșterea facturilor pentru populație

În Timișoara este una dintre cele mai complicate situații din cauza situației Colterm, compania municipală aflată în pragul falimentului la începutul acestui an. Abia restructurată, Colterm are acum probleme cu costul gazelor, despre care primarul Dominic Fritz (USR) susține că a crescut de opt ori. Într-un răspuns pentru Economedia.ro, reprezentanții Colterm anunță că, dacă orașul nu va primi ajutor de la guvern, costul căldurii va crește rapid. Timișoara nu a primit nici un leu de la guvern în octombrie.

Răspunsul integral al Primăriei Timișoara:

De la începutul anului și până în prezent prețul gazului a crescut de aproximativ 8 ori. În condițiile în care subvenția nu poate fi legal mărită, primăria subvenționează an de an cu circa 75 de milioane de lei Colterm, maximum permis de lege, este clar că explozia prețului la gaze va fi resimțită și de beneficiari.

Avem în lucru mai multe scenarii pentru prețul gigacaloriei în funcție de măsurile naționale. Nu știm încă dacă va fi o singură măsură, plafonarea prețurilor, sau un mix de măsuri economice, reducerea TVA la energie de la 19% la 5%, subvenționarea CET-urilor, credite fiscale, ori exceptarea de la plata certificatelor verzi.

În funcție de ce se decide, în Parlament sau în Guvern, vom propune o majorare a prețului gigacaloriei. Dacă nu va fi luată nicio măsură, atunci avem de făcut două lucruri: o crestere a prețului gigacaloriei, care să se apropie de costul real de producție și o restructurare radicală și de urgență a Colterm.

Asta vine în completarea faptului că zeci de ani, compania de termoficare din Timișoara a fost căpușată, nu s-au făcut investiții în retehnologizare, în reabilitarea rețelei incompetența a fost acoperită cu bani publici, chiar cu riscul de a falimenta orașul. Concomitent, a crescut și prețul certificatelor verzi, Practic, avem de-a face cu „o furtună perfectă” care este pe cale să secătuiască bugetul orașului. Vorbim despre un cost estimat de funcționare al Colterm în perioada următoare de 3,5 milioane de lei pe zi! În fiecare zi! Zece la sută din bugetul total al primăriei pentru fiecare lună de iarnă de funcționare a companiei de termoficare. Și asta în condițiile în care, de la începutul anului și până în prezent, primăria a dat 130 de milioane de lei acestei companii. Mai mulți bani decât în oricare an anterior. (Alina Bratu, Timișoara)

  • Iași: Primăria nu a crescut facturile populației, dar propune o celulă de criză sub coordonarea premierului pentru achiziția de cărbune la comun

Primăria Iași (condusă de Mihai Chirica, PNL) propune înființarea unei celule de criză interministeriale care să gestioneze problemele sistemelor centralizate de termoficare, entitate care să fie sub directa coordonare a prim-ministrului și din care să facă parte și reprezentanți ai primăriilor din marile orașe. Solicitare a fost formulată oficial, printr-o adresă trimisă de municipalitatea ieșeană în cursul săptămânii trecute, conform purtătorului de cuvânt al Primăriei, Sebastian Buraga. Nici Iașul nu a luat nici un ban de la guvern în octombrie.

Iașul a trecut în acest an printr-o schimbare importantă în ceea ce privește sistemul de termoficare: până la sfârșitul lunii august 2021, sistemul a fost gestionat de către Veolia Energie în baza unui contract de concesiune încheiat în 2012 cu concernul francez. De două luni, sistemul de termoficare a trecut în administrarea directă a Primăriei Iași.
Acest lucru a determinat costuri importante pentru bugetul municipiului Iași. În primul rând, Primăria a încheiat un acord de reziliere în baza căruia trebuie să achite Veoliei o sumă de cel puțin 55 milioane lei, în rate, până în anul 2024, pentru răscumpărarea investițiilor făcute de fostul operator în sistem.

La Iași sunt două centrale de termoficare: CET I Iași, care funcționează pe gaz și CET II Holboca care funcționează pe cărbune. În prezent, Primăria are probleme în achiziția de cărbune: prețul combustibilului a explodat în ultimul an – în ianuarie era 80 dolari/tonă, acum a ajuns la 250 dolari/tonă.

În septembrie, municipalitatea a lansat o licitație pentru achiziția a 100.000 tone. La acel moment, prețul ajungea la 170 dolari/tonă, dar, pe parcursul licitației, a ajuns și la 270 dolari/tonă. Rezultatul a fost că nici o companie nu a depus ofertă. Pentru cele 100.000 tone, Primăria estimase un cost de 72,3 milioane lei (inclusiv TVA). Spre sfârșitul acestei săptămâni, instituția va relansa licitația, dar va cumpăra doar 90.000 tone la un preț estimat de 123 milioane lei (inclusiv TVA).

În acest context, reprezentanții Primăriei Iași spun că o celulă de criză este cu atât mai necesară încât o achiziție centralizată de cărbune, pentru mai multe centrale de termoficare din țară, poate duce la o scădere a prețului, având în vedere că ar fi cumpărată o cantitate mult mai mare de combustibil.

În schimb, în ciuda acestor noi costuri destul de mari pentru bugetul local, Primăria nu a anunțat încă un plan pentru creșterea prețului la gigacalorie. În prezent, prețul este de 385 lei (inclusiv TVA), cost din care subvenția este de 139,60 lei, astfel că prețul facturat la populație ajunge la 245,39 lei.

„Facem analize și în ceea ce privește creșterea subvenției sau creșterea costului gigacaloriei. Încercăm să găsim o soluție nici ca factura să crească foarte mult, să fie o creștere care poate fi suportată de populație. Noi suntem dispuși să creștem subvenția, dar trebuie făcută o analiză amănunțită. Deocamdată, nu pot da un răspuns cert în această privință”, a mai spus Sebastian Buraga.

La sistemul centralizat de termoficare din Iași sunt racordate peste 23.000 de apartamente, 185 de agenţi economici, 42 de instituţii publice, 70 de şcoli, 10 spitale şi 7 universităţi. În această perioadă, se desfăşoară lucrări de extindere a sistemului de termoficare în două zone rezidențiale mari ale Iașului, respectiv cartierele Bucium şi Copou. (Alex Andrei, Iași)

  • Buzău: Primăria a cumpărat gaz mai ieftin pe termen lung, dar costurile tot cresc cu 51%

Primăria Buzău arată într-un răspuns pentru G4Media.ro că are o creștere a costurilor pentru încălzire de doar 51% pentru că a reușit în luna iunie să obțină un preț pe Bursa de mărfuri de 228 lei/megawatt/oră, valabil până pe 30 septembrie 2022. ”Sper să nu intre firma furnizoare în faliment, pentru că prețul, acum, deja a ajuns spre 700 lei/megawatt/oră”, a declarat primarul Constantin Toma (PSD) pentru G4Media.ro. El a spus că o parte din această creștere va fi transferată în factura populației. Primarul Buzăului mai spune că ”încercăm să nu creștem subvenția, chiar dacă vom lua din banii de funcționare sau de investiții”.

Buzăul nu a primit nici un leu de la guvern în octombrie.

Constantin Toma mai spune că, pentru a scădea cheltuielile cu încălzirea, Primăria a luat deja câteva decizii radicale în ultimii ani:

  • a) am debranșat toate școlile de la sistemul centralizat și am introdus centrale termice independente, ceea ce ne asigură deja o economie de cca. 60%;
  • b) am introdus deja pe o zonă încălzirea cu centrală pe bază de peleți, ceea ce ne asigură o economie de vreo 50% și dorim să extindem sistemul în anii următori.

Primarul Buzăului mai spune că ”guvernul trebuie să ajute echilibrat, financiar, toate orașele din România, care au sisteme centralizate, dar în același timp, primăriile trebuie să-și modernizeze sistemele vechi, sau să le închidă”.

  • Constanța: Costurile Primăriei pentru încălzire cresc, dar sunt acoperite cu banii dați deja de la Guvern

În Constanța, primarul Vergil Chițac (PNL, susținător al lui Florin Cîțu) a rezolvat problema creșterii costurilor cu încălzirea prin ajutorul substanțial dat de guvernul Cîțu cu câteva zile înainte să pice la moțiunea de cenzură – 10 milioane de lei.

Primarul Chițac a supus la vot mărirea prețului la gigacalorie de la 698 de lei la 1034,78 lei pentru că pierderile înregistrate în timpul transportului sunt foarte mari, iar prețul de 698 lei nu ar fi fost cel real necesar acoperirii costurilor, a explicat pentru G4Media Alin Vintilă, purtătorul de cuvânt al primarului. Este și motivul pentru care RADET a intrat în faliment, iar CET este în insolvență, a mai adăugat acesta.

Cu toate astea, consumatorii vor plăti aceiași bani ca în anii precedenți pentru factura de căldură, în urma unei decizii de miercuri a consilierilor PNL și USR de a nu mări prețul plătit de constănțeni, de 250 de lei/gigacalorie. Consilierii PSD nu au votat proiectul, solicitând micșorarea prețului la gigacalorie de la 250 de lei la 230 de lei.

Așadar, Primăria Constanța va subvenționa în această iarnă trei sferturi din costul încălzirii pentru cele aproximativ 50.000 de unități locative care sunt racordate la sistemul centralizat.

Cătălin Iacob, purtătorul de cuvânt al consilierilor locali USR, a declarat pentru G4Media că în viitor numărul locuințelor racordate la sistemul centralizat va crește, dat fiind că centralele individuale pe gaz sunt poluante, iar consumatorii casnici vor fi nevoiți să se alinieze cerințelor europene.

Reprezentanții primăriei au mai explicat faptul că soluția identificată pentru a înlătura pierderile agentului termic care ajung în prezent la 52% este modernizarea rețelei de termoficare a municipiului. În prezent, Primăria Constanța are un astfel de proiect în stadiu de licitație.

Până atunci însă Guvernul a alocat Primăriei Constanța 10 milioane de lei pentru acoperirea subvenției de 75% din valoarea totală a gigacaloriei. (Andreea Pavel, Constanța)

  • Craiova: Zero lei de la guvern pentru încălzire, fără sprijin guvernamental vor crește facturile

Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu (PSD), a declarat pentru G4Media.ro că ”am solicitat 5 milioane de lei de la guvern pentru subvenția la încălzire, dar nu numai că nu am primit niciun ban, suntem și obligați să constituim o garanție bancară de 3 milioane euro. În acest caz, vom fi obligați să luăm toți banii de investiții de pe final de an”.

Primăria Craiova arată într-un răspuns pentru G4Media că factura la populatie a crescut cu circa 13%, și dacă primăria nu primește fonduri de la guvern, nu va putea acoperi diferența. Iată și un exemplu de calcul: factura de la 345 lei /Gigacalorie la 390 lei/Gigacalorie, reprezentand o crestere cu 13%. De exemplu, la un apartament cu 2 camere la un consum mediu de 1,36 Gcal pe o luna de iarna factura creste de la 469 lei la 530 lei., iar la un apartament cu 3 camere la un consum mediu de 1,76 Gcal factura creste de la 607 lei la 686 lei.

Răspunsul integral al Primăriei Craiova:

Factura la populatie a crescut de la 345 lei /Gcal la 390 lei/Gcal reprezentand o crestere cu 13%. De exemplu la un apartament cu 2 camere la un consum mediu de 1,36 Gcal pe o luna de iarna factura creste de la 469 lei la 530 lei., iar la un apartament cu 3 camere la un consum mediu de 1,76 Gcal factura creste de la 607 lei la 686 lei. Subventia este conditionata de Bugetul de Venituri si Cheltuieli al autoritatii care este format din venituri proprii si subventii. Prin adresa nr. 167704/22.09.2021 am inaintat catre Institutia Prefectului Judetului Dolj necesarul de sume a se acorda prin rectificarea Bugetului de Stat in cuantum de 5.000 mii lei cu titulatura subventie energie termica in sistem centralizat. In concluzie suma solicitata ar trebui asigurata prin rectificarea Bugetului de Stat din subventie provenita de la Bugetul de Stat. Din analiza executiei bugetare la zi si evolutia in perspectiva majorarea subventiei nu este posibila.

Costurile cu producerea energiei termice prin centralele termice au crescut cu 26,74% iar costurile cu energia termica distribuita prin punctele termice au crescut cu 5.15%. Reteaua din sistemul de termoficare este foarte veche si probleme apar in orice moment. Influenta costurilor cu energia si gazele naturale este substantiala,iar acestea trebuie recuperate prin tarif care implicit duce la majorarea costurilor.

Cresterile vor mai suferi modificari dupa aparitia Deciciei ANRE de la sfârsitul lunii octombrie, asa cum se procedeaza in fiecare an.

Bugetele pentru investitii in cadrul Mun. Craiova se reduc numai in situatia in care nu sunt angajamente legale incheiate. Mun. Craiova este in situatia unui risc generat de notificarea transmisa de furnizorul de energie termica primara CEO Oltenia privind suplimentarea garantiei de buna executie in suma de 3 milioane de euro, din bugetul de investitii, suma ce va fi imobilizata in contul special de garantie, dupa aprobarea acesteia prin sedinta de Consiliu Local.

Mentionam ca prin HG 1088 din 07 octombrie 2021 Municipiului Craiova nu i s-au alocat sume din fondul de rezerva.

  • Cluj: Gazele s-au scumpit de trei ori, primăria nu a decis dacă subvenționează creșterea

În municipiul Cluj Napoca, în sistemul centralizat de energie termică, operat de SC Termoficare Napoca SA, subordonată municipalității – societatea care include transport, distributie, furnizare și lucrări de întreținere la energia termică – figurează 1308 Asociații de Proprietari, mai precis 23.954 de apartamente (aproximativ 58.590 de locuitori). Clujul nu a primit bani în octombrie de la guvern.

Directorul economic al societății, Ioan Moldovan, arată că începând de la 1 octombrie 2021, prețul de cumpărare al gazelor a crescut de trei ori față de cum era achiziționat anterior și admite că aceste costuri într-un fel sau altul se vor regăsi și în facturile consumatorilor.

„La noi nu s-a luat încă o decizie în privința compensării acestor costuri. Municipalitatea ar trebui să subvenționeze, dar nu s-a luat încă o decizie în Consiliul Loca cu cât anume, sau cum se va proceda”, a mai explicat directorul Moldovan.

El a punctat că sprijinul guvernamental anunțat se referă, deocamdată, la consumatorii casnici de energie și gaze, și că în privința operatorilor din sistemul centralizat local povara ar putea să rămână doar în cârca administrațiilor locale.

Deși a fost solicitată, Primăria Cluj Napoca nu a răspuns încă dacă va acorda o compensare pentru consumatorii din sistemul de centralizat. (Cosmina Fernoagă, Cluj)

  • Bacău: Zero lei de la guvern, primarul USR cere ajutor rapid

La Bacău, primarul Lucian Viziteu (USR) a declarat pentru Europa Liberă că perspectivele acestei ierni, fără o intervenție a Guvernului, sunt sumbre. Nici Bacăul nu a primit bani de la guvern în octombrie.

Un preț al gazului dublu ar falimenta compania care gestionează alimentarea cu energie termică și ar duce la „apartamente și instituții fără încălzire”. Subvenția acordată de primărie la Bacău este peste 50% din costul total.

  • Galați: Încălzire centrală pentru doar 6.000 de apartamente din totalul de 90.000

În municipiului Galați mai funcționează puncte termice care alimentează cu energie termică doar aproximativ 6.000 de apartamente, sistemul de termoficare inițial fiind proiectat pentru aproximativ 90.000 de apartamente, arată Primăria Galați într-un răspuns pentru Economedia. În ultimii ani, gălățenii au putut opta fie între un ajutor financiar oferit de municipalitate în valoare de 3.000 de lei pentru achiziționarea unor surse alternative individuale de încălzire, fie pentru racordarea la micro-centralele de cartier.

Pentru cei rămași în sistemul centralizat, primăria a aprobat încă din 2017 prețul local al energiei termice facturate populației, în sumă de 203,57 lei/Gcal, inclusiv TVA. Societatea Calorgal, care asigură energia termică, a transmis către ANRE o solicitare privind ajustarea tarifelor, dar până acum nu s-a primit un răspuns, astfel că tariful a rămas deocamdată neschimbat, arată municipalitatea. (Cristinel Luca, Galați)

Foto: Pexels / Maria Orlova

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *