Sursa foto: Pixabay/ michelbossart
România a rămas în mare măsură rezistentă la șocurile externe de anul trecut, deși se preconizează o încetinire a creșterii economice în 2023. Inflația și emigrația rămân ridicate, se arată într-o analiză a publicației Emerging Europe.
Este un centru pentru producția de automobile și IT, iar în cea mai recentă ediție a Indicelui competitivității IT din Europa emergentă, România s-a clasat pe locul șase din 23 de țări din regiune și pe primul loc în regiune în ceea ce privește infrastructura IT.
La fel ca restul Uniunii Europene, România a înregistrat în 2022 o inflație mai mare decât de obicei și perturbări cauzate de războiul din Ucraina.
Indicele anual armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a atins un nivel maxim de 14,6% în noiembrie 2022 și a înregistrat o medie de 12% pe parcursul anului – ar fi fost mai mare dacă nu ar fi existat subvenții temporare pentru combustibilul pentru autovehicule și plafoane de preț pentru electricitate și gaze, notează publicația citată. Se preconizează că inflația va scădea la nouă procente pentru 2023.
Dr. Gabor Hunya, cercetător la Institutul de Studii Economice Internaţionale din Viena, a declarat pentru Emerging Europe: “Creșterea economică a decelerat la 2,3 la sută în primul trimestru din 2023: consumul gospodăriilor și investițiile publice au fost dinamice, în timp ce epuizarea stocurilor a pus frâne puternice. Deficitul de cont curent s-a redus, în timp ce ținta de deficit fiscal va fi ratată”.
Gabor Hunya spune că prognoza anuală a Institutului de Studii Economice Internaţionale din Viena de creștere a PIB de trei procente pentru 2023 rămâne neschimbată. Chiar dacă prețurile alimentelor rămân ridicate și împrumuturile către sectorul privat stagnează, România va evita contracțiile cu care se confruntă alte țări din regiune.
România a fost mai rezistentă la șocurile externe recente decât colegii săi “în mare parte datorită expunerii sale mai reduse la piețele externe și a fluxului foarte semnificativ de fonduri UE și de investiții străine directe (ISD)”, spune Gabor Hunya.
“Prin punerea în aplicare a programelor de investiții în curs de desfășurare, România își poate consolida autosuficiența energetică și poate beneficia mai mult de redirecționarea transportului dinspre Ucraina și Moldova.”
Potrivit Institutului de Studii Economice Internaţionale din Viena, fondurile UE au reprezentat 11,8% din veniturile publice în 2022, iar guvernul se așteaptă ca acest procent să crească la 13,2% în 2023. Au fost demarate proiecte în domeniul sănătății, energiei verzi, infrastructurii de transport și protecției mediului care vor continua să îmbunătățească în mod durabil calitatea vieții românilor.
România are rezerve mari de gaze și a depus eforturi pentru a-și spori independența energetică de când a început invazia completă a Rusiei în Ucraina la începutul anului trecut.
La 20 iunie, guvernul a dat undă verde începerii construcției unei conducte de gaze mult așteptate pentru a lega exploatarea de gaze offshore Neptun Deep de rețeaua de transport de gaze a țării și pentru a facilita livrarea de gaze naturale importate în partea de sud a țării.
Conducta va fi legată de proiectul de gazoduct BRUA, care va face parte dintr-un viitor coridor de gaze care va traversa Bulgaria, România, Ungaria și Austria.
Emigrație ridicată și provocări legate de forța de muncă
În timp ce România a beneficiat de un aflux masiv de fonduri UE de la aderarea sa în 2007, ea a pierdut, de asemenea, 11% din populație de atunci, deoarece mulți români slab calificați au emigrat în state membre mai bogate ale UE.
“România are o rată de ocupare a forței de muncă relativ scăzută, o emigrație ridicată și, în unele zone, o lipsă urgentă de forță de muncă”, a declarat Gabor Hunya. “Aceasta din urmă este parțial remediată de imigrația organizată a forței de muncă din țări terțe, dar migrația internațională netă rămâne negativă”.
UE trimite României 80 de miliarde de euro pentru refacerea pandemiei și alte ajutoare – o treime din acestea fiind destinate infrastructurii în următorii cinci ani – dar există temeri că lipsa forței de muncă ar putea încetini proiectele, crescând în același timp costurile.
Deși mulți refugiați ucraineni au tranzitat România, doar câteva mii au rămas – limba română este foarte diferită de ucraineană și de alte limbi slave vorbite în țările vecine.
Guvernul României depune eforturi pentru a crește imigrația din alte țări – în special cele din Asia de Sud – cu jumătate de milion de persoane pentru a crește forța de muncă cu zece procente.
În cazul în care fondurile UE vor continua și cererea internă și externă își revine pe deplin, Institutul de Studii Economice Internaţionale din Viena estimează că România ar putea înregistra o creștere a PIB-ului de patru procente în 2024.
Iar când țara va fi în cele din urmă admisă în Spațiul Schengen, economia va cunoaște un nou impuls.