Foto: Unsplash
Importul de gaze din Rusia este unul dintre cele mai disputate subiecte atunci când statele UE discută și negociază sancțiunile pe care blocul comunitar ar trebui să le impună Rusiei, după invazia Ucrainei. Tema este încă sensibilă, fiindcă Europa este puternic conectată la conductele rusești. Cifrele arată că, în ultimii 5-6 ani, cele mai mari state europene au avut doar creșteri moderate sau stagnare în ceea ce privește importul de gaze din Rusia, potrivit unei statistici publicate de echipa Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează și proiectul de cercetare COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor.
Analiza cercetătorilor clujeni arată că, în ceea ce privește evoluția dependenței statelor din Europa de importul de gaze rusești, cele mai mari state – Germania, Franța, Italia – au avut doar creșteri moderate/stagnare. Cele mai mari scăderi se observă în cazul Lituaniei, Poloniei și Bulgariei. Cele mai mari creșteri au avut loc în Croația, Cehia și Estonia. Finlanda, Macedonia, Letonia și Estonia sunt puternic dependente de importul de gaze naturale din Rusia.
În România, proporția importului rusesc din consumul total de gaze era de 8%, la nivelul anului 2019 și 10% în 2020.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
România a rămas la un nivel relativ constant în ultimii 5 ani. În 2016, România a sărit la un procent de 13% în ceea ce privește gazul rusesc în consumul intern, de la numai 2% anul precedent. În anii următori, procentul a evoluat între 8 și 11%.
În contextul actual, statele europene au de făcut eforturi susținute pentru a se desprinde de dependența energetică de Rusia, menționează economiștii. Subiectul energiei a rămas, de altfel, subiect de neînțelegeri în cadrul blocului comunitar, în discuțiile privind sancțiunile economice necesare împotriva Rusiei. Aceasta în ciuda dovezilor tot mai numeroase ale atrocităților comise de trupele rusești în Ucraina.
„Din aceste cifre se observă clar că înainte de acest război nu exista o strategie clară de reducere a dependeței statelor europene de gazul rusesc. Marile economii din UE (Germania, Franța, Italia) au avut chiar o creștere ușoară a acestui indicator, respectiv doar câteva țări din partea de est a Europei, precum Lituania, Polonia sau Bulgaria au reușit o reducere semnificativă a dependenței de Rusia. Luând aceste cifre împreună cu timpul și investițiile necesare pentru asigurarea unor surse alternative de gaze naturale, acestea arată clar că deciziile trebuie luate cât mai repede, și investițiile trebuie realizate cât mai rapid pentru a asigura securitatea acestor state privind furnizarea continuă de gaze naturale pe termen lung”, menționează pentru Economedia Szász Levente, coordonatorul proiectului de cercetare economică și prodecan al FSEGA.
De altfel, anunțurile privind surse alternative de energie sunt tot mai frecvente în săptămânile recente. Prim-ministrul italian Mario Draghi face chiar în aceste zile o vizită în Algeria pentru a semna un acord de creştere a importurilor de gaze, au declarat două surse apropiate situaţiei, în timp ce Roma îşi intensifică eforturile de a apela la surse alternative de aprovizionare după invazia Rusiei în Ucraina, transmite agenția Reuters, citată de News.ro. Grecia își va dubla producția de lignit, o formă de cărbune foarte poluantă, pentru a-și reduce dependența de gazul rusesc și pentru a se proteja de o eventuală penurie, scrie chiar azi publicația Le Monde, preluată de Rador. România vrea să importe gaze din Azerbaidjan. Mai precis, țara noastră este dispusă să pună pe masă conducta BRUA care poate fi o rută alternativă de aprovizionare pentru a aduce în Europa gaze din Azerbaidjan, spune ministrul Energiei Virgil Popescu.
Citește și: