Foto: Pexels.com
Economia României s-a confruntat cu ample transformări structurale după 1989, evidențiindu-se tranziția la economia de piață și integrarea în structurile euroatlantice, factori care au contribuit la intensificarea procesului de globalizare pe plan intern. Cu toate acestea, indicatorii din sfera globalizării economiei României au consemnat evoluții predominant nefavorabile în a doua jumătate a ciclului economic post-criză, după cum rezultă dintr-o analiză economică elaborată de Banca Transilvania pe baza datelor Eurostat.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Astfel, indicatorul ponderea exporturilor în PIB a scăzut în ultimii ani, de la un nivel record de 42% în 2017 la 37,3% în 2020 (cel mai redus nivel din 2011). Acest indicator se poziționează cu mult sub nivelul din Uniunea Europeană (46,8% în 2020).
De asemenea, indicatorul ponderea importurilor în PIB a scăzut de la un nivel record de 45,3% în anul 2018 la 41,7% în 2020 (minimul din 2013), poziționându-se foarte aproape de cel înregistrat în Uniunea Europeană (42,8%).
Pe de altă parte, raportul investiții străine directe / PIB a consemnat o tendință descrescătoare pe parcursul ultimilor ani, spre un nivel de 0,85% în 2020, nivelul minim din 1996.
„Investițiile străine directe au avut un rol fundamental în dezvoltarea economiei interne, îndeosebi în perioada dintre finalul anilor 1990 și până la momentul declanșării Marii Recesiuni (cea mai severă criză economico-financiară mondială de după Al Doilea Război Mondial)”, subliniază Banca Transilvania.
Pe de altă parte, indicatorul ponderea salariaților angajați în multinaționale în total salariați a consemnat o tendință ascendentă pe parcursul ultimilor ani, spre un nivel record de 29,2% în 2018. La nivelul anului 2018 acest indicator înregistra un nivel de 15,6% în Uniunea Europeană.
Nu în ultimul rând, BT atrage atenția cu privire la nivelul ridicat al ponderii valorii adăugate brute generată de companiile controlate de străini în total valoare adăugată brută: 44,7% în anul 2018, cu mult peste nivelul din Uniunea Europeană (24%).
„Cu alte cuvinte, se poate spune că am asistat la o evoluție predominant nefavorabilă a indicatorilor din sfera globalizării economiei naționale în a doua jumătate a ciclului economic post-criză, iar această tendință s-a intensificat în anul pandemic 2020, în contextul incidenței crizei sanitare, un șoc exogen fără precedent la nivel mondial în ultimul secol. Pentru ciclul economic post-pandemie ne așteptăm la schimbări de tendințe pentru cei cinci indicatori analizați mai sus, date fiind perspectivele favorabile pentru investițiile productive. Astfel, pe de o parte, previzionăm ameliorarea ponderii exporturilor în PIB și redinamizarea investițiilor străine directe. Pe de altă parte, ne așteptăm la o evoluție în deteriorare pentru indicatorii pondere salariați multinaționale în total salariați economia națională și valoare adăugată brută companii controlate de străini în total valoarea adăugată brută”, arată Andrei Rădulescu Director Analiză Macroeconomică, Banca Transilvania.
