Sursa foto: Pixabay
ecoIndicele global al preţurilor produselor alimentare a atins în octombrie un nou vârf al ultimilor 10 ani, iar vestea că guvernul chinez îndeamnă populația să își facă rezerve alimentare și de produse de primă necesitate i-a făcut și pe unii dintre români să se îngrijoreze. Una peste alta, un fost ministru al Agriculturii lansează pe Facebook mesaje îngrijorătoare: „criza alimentară bate la ușă”.
Creșterea costurilor, disfuncțiile din lanțul de aprovizionare, efectele pandemiei și scăderea puterii de cumpărare, perspectiva creșterii salariilor – sunt toate elemente care pun presiune pe afacerile din agricultură. În ce măsură, însă, este cazul să vorbim despre „crize” și să facem provizii? Care sunt marile probleme ale producătorilor și care sunt perspectivele? Am încercat să aflăm de la reprezentanții mai multor ramuri din industrie, care au explicat pentru Economedia dificultățile cu care se confruntă în această perioadă producătorii. De menționat, de la început, că nimeni nu merge atât de departe încât să afirme că vor dispărea produsele de pe rafturi. În schimb, reprezentanții industriei din diverse sectoare vorbesc la unison de majorări de prețuri: la furaje, la îngrășăminte, la materii prime, la ambalaje, la energie și combustibil.
Contextul
Indicele global al preţurilor produselor alimentare a continuat să crească şi în octombrie, pentru a treia lună consecutiv, atingând un nou vârf al ultimilor 10 ani, a anunţat în urmă cu câteva zile Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO). Majorarea a fost influenţată mai ales de scumpirile la cereale şi uleiuri vegetale. FAO publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de preţuri înregistrate la un coş de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne şi zahăr. În luna octombrie 2021, acest indice a crescut până la 133,2 puncte, cel mai ridicat nivel înregistrat după luna iulie 2011, cu 3,9% peste nivelul înregistrat în luna septembrie a acestui an şi cu 31,3% mai mare decât în luna octombrie a anului trecut.
Tot în urmă cu câteva zile, pe piețe s-a rostogolit vestea că Guvernul de la Beijing îndeamnă populația să își facă rezerve alimentare și de produse de primă necesitate, pentru a face față nevoilor zilnice și situațiilor de urgență.
Perspectiva unei crize alimentare nu a rămas fără efecte. Și în România unii cumpărători s-au grăbit să achiziționeze produse mai puțin perisabile, în cantități mai mari.
Fostul ministru al Agriculturii Petre Daea a apelat la Facebook pentru un mesaj de „avertisment”: România s-ar putea confrunta cu o criză alimentară, în condiţiile în care creşterea preţurilor la produsele folosite în agricultură pune piedici serioase agricultorilor şi lucrătorilor din industria alimentară.
„Criza alimentară bate la uşă! Nu-mi plac abordările nihiliste şi nici afirmaţiile apocaliptice! Dar, din nefericire, se întrezăreşte germenul crizei alimentare. Să mă explic: creşterea preţurilor la inputurile folosite în agricultura, de la simplu la cvadruplu şi, mai mult, pune piedici serioase agricultorilor şi lucrătorilor din industria alimentară”, a scris joi pe Facebook Petre Daea.
Potrivit acestuia, la îngrăşăminte, preţul azotatului de amoniu a crescut de la 900 lei la 3.920 lei /ton. Tot în creştere sunt şi preţurile la insectofungicide, motorină, utilajele agricole, piese de schimb şi serviciile pentru toate acestea. Pe de altă parte, brutăriile care folosesc gaze, de la contracte de 6.000 lei/lună pentru gaze, au trecut la „contracte fericite astăzi” cu 30.000 lei/lună.
Patronatele din industria alimentară: Cresc costurile, a scăzut consumul / Nu sunt probleme de aprovizionare cu materii prime
Nu există, deocamdată, probleme de aprovizionare a materiilor prime, spune Sorin Minea, președintele Federației Patronale Române din Industria Alimentară (Romalimenta) și președintele Angst, unul dintre cei mai mari producători de mezeluri de la noi.
„Nu există deocamdată probleme de aprovizionare. Costurile au crescut, de prețuri se tot discută, dar e un blocaj. Noi trebuie să raportăm la supermarketuri creșteri de prețuri, iar acestea se negociază. Unele au crescut, altele sunt în discuții. Dar în niciun caz nu vorbim de niveluri de creștere de 30%, cum mai zic unii. Poate ar putea fi de 6-7%, oricum creșteri de o cifră”, spune Minea.
De altfel, creșterea prețurilor e dificil de negociat în contextul scăderii consumului, care deja se vede. „Din cauza valului 4 al pandemiei, a creștererii prețurilor la utilități se observă deja o scădere a volumului de vânzări”, menționează președintele Romalimenta.
Firmele din industria alimentară au probleme majore în ceea ce privește ambalajele sau utilajele, unde sunt disfuncții pe lanțul de aprovizioanre. Spre exemplu, pentru ca un utilaj să ajungă în România e nevoie uneori de 5-6 luni. „Nu îți vin de pe o lună pe alta”, spune Minea.
În actualele condiții de creșteri ale costurilor (materii prime, utilități, ambalaje), o creștere a prețurilor este aproape inevitabilă, dar cel mai probabil aceasta se va resimți la începutul anului. Mai ales că urmează și creșteri salariale, care vor avea la rândul lor impact pentru companii. „Procedurile de stabilire a prețurilor și negocierile durează, decembrie e de obicei o lună cu reduceri, de cumpărături. Așa că probabil majorările se vor vedea la începutul anului viitor”, estimează Minea.
„Pot să mai fie creșteri pasagere, punctuale, magazinele ar putea crește prețurile. Toată lumea vorbește de majorarea prețurilor, au apărut costuri noi, scumpiri la utilități, creșteri salariale. Dar probleme cu aprovizionarea cu materii prime nu am avut. Avem cereale, lapte, carne. Pe de altă parte, s-a triplat, de exemplu, prețul ambalajelor. Apoi, consumul de energie electrică va avea un impact mai mic decat creșterea salariilor. Aș zice că nu utilitățile ne dau lovitura de grație. Mai sunt și prețurile din construcții care s-au dublat și toți suntem cu investiții în lucru”, spune reprezentantul patronilor din industria alimentară.
De la unt la margarină în industria laptelui
Și în sectorul laptelui, fermierii și producătorii se confruntă cu greutăți și se preconizează și aici scăderea consumului, spune Daniel Manciu, managerul cooperativei Calea Laptelui, care reunește 28 de ferme zootehnice din Cluj.
„La producătorii de lapte impactul nu este încă atât de mare, dar pe tot lanțul de producție se simt probleme. Prețurile la îngrășăminte au crescut cu 300%, dacă cresc în așa măsură costurile la 1 ha de teren, agricultorii nu își vor permite să le susțină. Ce facem, ne întoarcem la gunoiul de grajd? Asta pot cei care îl au. Productivitatea nu crește cu 300%. Impactul e la procesator, el și-a bugetat o creștere de 20%, dar, după contractul nou, factura la electricitate e de cinci ori mai mare decât înainte. Impactul se va vedea și la raft. Procesatorii deja au umblat la prețuri”, spune Manciu.
Acesta menționează însă că nu e cazul să ne imaginăm încă magazine cu rafturi goale. „Nu mai luăm unt, luăm margarină, revenim la ideea de supraviețuire. Vor fi produse pe piață, dar se vor găsi diferite tertipuri, vor fi tot mai multe produse cu grăsimi vegetale, înlocuitori, lapte praf”, spune Manciu.
Se preconizează și scăderea consumului. „Deocamdată, se merge oarecum inerțial, vânzările merg, dar vin facturile de iarnă. Puterea de cumpărare va scădea. Când nu îți mai permiți, nu mai mergi la hotel de 4 stele, mergi la 2 stele, dacă încă mai poți. Așa va fi și cu mâncarea – nu iei un iaurt scump, iei unul ieftin. Cresc costuri de producție, utilități, cresc salarii, scade puterea de cumpărare, ce faci? Umbli la profit, dar în acest domeniu nici ăsta nu e uriaș, vorbim de un 10-12%”, menționează managerul de cooperativă.
Producătorii de carne de porc: „Noi ne confruntăm cu două pandemii, nu știm ce urmează”
„Perspectiva pentru noi e sumbră, dacă nu chiar tragică”, ne spune Ioan Ladoși, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Carne de Porc din România.
„Noi ne confruntăm cu pesta porcină și acum vin toate aceste creșteri – scumpirile la energie electrică, gaze. Orice fermă are nevoie de aceste utilități. Gândiți-vă doar la o fermă de reproducere, unde avem purcei de 1 kg – acestea trebuie încălzire. Prețurile la furaje au crescut cu 40% față de anul trecut”, menționează Ladoși.
„Ceea ce putem face noi este să oferim pieței câtă producție mai avem, ceea ce e foarte puțin. Prețurile în galantare nu le putem controla”, adaugă acesta.
Ladoși menționează că industria din România a pierdut în ultima perioadă 21 de firme, 10% din ferme, din cauza pestei porcine. „La nivel european e supraproducție, se importă tot mai mult. De exemplu, Germania e mare producător, nu mai poate vinde către China. Vinde la noi. Noi ne confruntăm cu două pandemii, nu mai putem acoperi cererea internă cu ce a rămas după pesta porcină. Nu știm ce urmează. Așteptăm, ne implicăm cât putem în orice proiect care să stopeze pesta porcină. Avem discuții în parlament pentru clarificări legislative, să se stabilească ce trebuie să facă producătorii, când, cum”, mai spune reprezentantul producătorilor de carne de porc.
Industria pâinii: „Suntem nevoiți să lucrăm la limita înghețului”
„La lucruri bune nu putem să ne așteptăm”, spune Aurel Popescu, preşedinte al Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN).
„Costurile noastre sunt foarte afectate de creșterea prețurilor la utilități, energie, gaze, combustibili, materie primă. Prețul materiei prime a crescut cu 50% față de anul trecut, vorbim de la cel mai mare preț pe tonă – 300 de euro, deși producția e bună. Dar asta e piața mondială. Cei care au materie primă sau fac comerț sunt fericiți. Noi nu putem pune în costuri toate aceste cheltuieli, că s-ar dubla prețul la pâine. Suntem nevoiți să lucrăm la limita înghețului, la 0 profit. Scad și vânzările, lumea nu are bani. E și pandemia și creșterea cheltuielilor și încă nu au venit facturile de iarnă la populație. La îngrășăminte, prețul e de patru ori mai mare decât anul trecut. Dacă dau de patru ori mai mult pe îngrășăminte se va vedea ceva și la produsul finit. Nu ne așteptăm la lucruri frumoase. Dacă cresc prețurile la energie, combustibil, gaze, tot ce mișcă se scumpește. Dacă nu îți permiți să iei îngrășăminte la cantitatea la care luai până acum, vei reduce producția. Anul acesta avem un deficit mondial de 22 de milioane de tone de grâu deja. Acesta se poate amplifica”, menționează președintele ROMPAN.
Acesta spune însă că nu e cazul să ne alarmăm că va dispărea pâinea de pe rafturi. „Nu cred că vor fi probleme în România, adică vom avea producție, dar cresc toate costurile. Dacă de la 1.000 de lei pe îngrășăminte dai acum 4.000 de lei, dacă mai e și secetă… faliment scrie pe tine”, conchide reprezentantul patronilor din industria de panificație.
Update. România nu are niciun risc în privința unei crize aliementare în următoarea decadă, spune Cezar Gheorghe, consultant în Clubul Fermierilor Romani, expert analist comerț cu cereale.
“Din analizele noastre concrete, România nu are niciun risc în acest sens în următoarea decadă, adica 10-12 ani de acum înainte. Sunt câțiva factorii în algoritmul analizelor noastre. România are o poziționare geo-strategică ce-i permite obținerea siguranței alimentare pe toate planurile și ne referim la materiile prime, cereale, oleaginoase, legume, fructe și carne. De asemenea, România se află într-o poziție ce-i generează un avantaj competitiv, ea fiind Origine pentru destinațiile ce doresc achiziții. Cuvântul “Origine” înseamnă tocmai că țara noastră lucrează în excedent de producții la toate nivelurile și de aceea avem un raport de Consum vs Excedent de minim 35%-65%. Acest nivel permite ajustarea în permanență prin mecanisme de autoreglare în condiții de piață liberă a consumului cu excedentul. Cu alte cuvinte, consumăm doar maxim 35% din ceea ce producem și putem gestiona complexul”.
Mai multe AICI