Intenția guvernului de a limita plățile cash pentru a combate evaziunea fiscală a fost un bun prilej pentru a fi reaprinsă discuția în spațiul public despre monedele digitale, despre teorii ale conspirației privind dispariția banilor, dar și pentru a cere ca numerarul să fie trecut explicit în constituție.
Ce limite impune guvernul
Guvernul va introduce o măsură prin care plățile cash se reduc drastic la companii și la persoanele fizice, de până la 1.000 lei de persoană, potrivit proiectului pe care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament.
1. La articolul 3 alineatele (1), (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:
(1) Prin excepție de la prevederile art. 1 alin. (1) se pot efectua operațiuni de încasări și plăți în numerar, în următoarele condiții:
a) încasări de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei de la o persoană;
b) încasări efectuate de către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate și funcționează în baza legislației în vigoare, de la persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 2.000 lei de la o persoană;
c) plăți către persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1), în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 2.000 lei/zi;
d) plăți către magazinele de tipul cash and carry, care sunt organizate și funcționează în baza legislației în vigoare, în limita unui plafon zilnic total de 2.000 lei;
e) plăți din avansuri spre decontare, în limita unui plafon zilnic de 1.000 lei, stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare, se arată în proiectul pe care Guvernul și-a asumat marți răspunderea în Parlament.
Potrivit proiectului mai sunt interzise încasările fragmentate în numerar de la beneficiari pentru facturile a căror valoare este mai mare de 1.000 lei și, respectiv, de 2.000 lei, în cazul magazinelor de tipul cash and carry, precum și fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a căror valoare este mai mare de 1.000 lei, respectiv de 2.000 lei.
De asemenea, sunt interzise plățile fragmentate în numerar către furnizorii de bunuri și servicii pentru facturile a căror valoare este mai mare de 1.000 lei și, respectiv, de 2.000 lei, către magazinele de tipul cash and carry.
De ce limitarea în nemulțumește pe micii comercianți
Limitarea plăților cash i-a nemulțumit pe micii comercianți, care spun că li se întâmplă se meargă seara să refacă stocurile de marfă de la magazinele de tip cash& carry și vor să facă plata cu numerarul încasat peste zi de la clienți, bani pe care nu au apucat să îi depună în bancă.
„Gândiți-vă că sunt peste 60.000 de mici comercianți, foarte mulți având magazine în zone rurale, unde plățile se fac exclusiv cash. Clienții vin și plătesc cu bani gheață, unii coboară din munte să-și facă aprovizionarea. Seara, proprietarul s-ar duce la cash and carry să-și refacă stocurile, dar acum ne-a coborât plafonul. Păi unde și cum să-mi urc eu bani pe card la ora aia ca să-mi plătesc marfa cu cardul?”, a spus pentru HotNews Feliciu Paraschiv, fondator al Paco Supermarkets și Vicepreşedinte Asociaţia Naţională a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România – ANCMMR.
El a explicat că pentru micii comercianți este o problemă și depunerea numerarului într-un cont bancar, pentru că în zonele rurale sunt puține agenții bancare, iar un alt neajuns îl reprezintă comisioanele:
„Pe persoană fizică, tranzacțiile cu cardul au comisioane rezonabile. Dar la cardul pe firmă, comisioanele urcă la 3%. Păi și eu dacă iau țigări- pe care nu pot să le vând decât la un anumit preț- sau cumpăr ulei, unde marja e de 3,2% din start toată marja aia mi se duce pe comisionul dat băncii”, a explicat Feliciu Paraschiv.
AUR și referendumul pentru numerar în Constituție
AUR a simțit nemulțumirea din societate în legătură cu această intenție a guvernului și venit cu o soluție pentru a strânge capital politic. Măsura trecerii în Constituție a plăților cash a fost anunțată pe 11 octombrie, de preşedintele AUR, deputatul George Simion, care a spus că face demersuri pentru două referendumuri.
„Vrem să anunţăm demararea demersurilor pentru două referendumuri importante, pentru familia dintre un bărbat şi o femeie şi pentru numerar. Se va constitui un grup de iniţiativă la notar, conform legii, strângere de semnături pentru plăţile în numerar, pentru introducerea în Constituţie a plăţilor cu numerar. Am văzut şi în alte ţări că se întâmplă acest lucru, în Austria, în Elveţia”, a precizat George Simion, într-o conferinţă de presă, potrivit Agerpres.
Demersul lui Simion nu este unic în Europa, mai sunt câteva țări unde anumiți politicieni au avut cereri similare. Chiar în luna august, cancelarul Austriei, Karl Nehammer a propus includerea în legea fundamentală a ţării dreptul de a plăti în numerar, care rămâne mai popular în Austria decât în multe alte ţări. Karl Nehammer a spus că “din ce în ce mai multe persoane sunt îngrijorate că plata cu numerarul ar putea fi restricţionată în Austria”. “Oamenii din Austria au dreptul de a utiliza numerarul”, a adăugat Nehammer.
În plus, într-un răspuns oficial transmis PressOne, George Simion a spus că și în Elveția sunt inițiative similare, iar în Slovacia dreptul de a plăti cash pentru servicii și bunuri este deja parte din Constituție.
Totul, pe fondul unor teorii ale conspirației care spun că scopul final este ca banii să fie înlocuiți cu monede digitale, iar oamenii să rămână fără proprietăți. Unul dintre cei mai înverșunați promotori ai acestor teorii este avocatul Gheorghe Piperea, candidat AUR la europarlamentare. El spunea în toamna anului trecut că apariția monedelor digitale ale băncilor centrale (Central Bank Digital Currencies -CBDC) va duce la dispariția băncilor, iar banii digitali vor fi valabili doar 60 de zile.
Pași către monede digitale, nu către dispariția numerarului
Între timp, Banca Centrală Europeană a făcut noi demersuri către trecerea la un euro digital, iar săptămâna trecută a lansat proiectul pilot al unui euro digital. O analiză Reuters arată că “măsura luată de BCE de a stabili un proiect pilot care ar putea duce la o monedă digitală pentru cele 20 de țări care utilizează moneda comună, devenind astfel prima bancă centrală occidentală de mare greutate care merge oficial înainte, ar putea deveni un model global. Susținătorii spun că CBDC-urile vor moderniza plățile cu noi funcționalități și vor oferi o alternativă la numerarul fizic, care pare în declin terminal. Câteva țări au introdus monede digitale ale băncilor centrale (Central Bank Digital Currencies -CBDC), China testează un prototip de yuan cu 200 de milioane de utilizatori, India se pregătește pentru un proiect pilot și aproximativ 130 de țări, reprezentând 98% din economia mondială, explorează numerarul digital.”
În legătură cu un euro digital sau cu un leu digital, George Simion a mai declarat pentru PressOne că exclude orice renunțare la moneda fizică și nu susține nicio prevedere care ar îngrădi libertățile cetățenești și ar spori „controlul asupra individului”.
Un reprezentat al BNR, Cristian Bichi, care este consilier al guvernatorului, a scris de mai multe ori despre acest subiect pe site-ul opinii BNR și a ținut să precizeze cât de poate de clar: Nu dispare euro în formă fizică! Nu dispar băncile! Băncile centrale nu vor putea identifica în mod direct utilizatorii de euro digitali!
El amintește că “în data de 28 iunie 2023, Comisia Europeană a aprobat un pachet legislativ privind moneda unică pentru a asigura un cadru legal pentru o posibilă emitere a monedei euro digitale de către Banca Centrală Europeană (BCE) și pentru a garanta utilizarea în continuare a bancnotelor și monedelor metalice în euro. Un fapt ce merită a fi reținut din lecturarea Pachetului Moneda Unică este acela că euro digital nu va înlocui bancnotele și monedele euro, ci va fi un complement al acestora. Mai mult, noua monedă digitală va constitui un mijloc de plată alternativ la cele deja existente. De exemplu, o persoană fizică va fi în măsură să facă plăți cu euro digital, în paralel cu plăți cu carduri, prin transfer bancar sau cu utilizarea altor soluții de plată oferite de PSP. Departe de a dispărea, băncile vor continua sa joace un rol important în rândul prestatorilor de servicii de plăți, fiind obligate să ofere gratuit servicii de plăți de bază în euro digitali. Cu respectarea anumitor condiții, euro digital va fi accesibil și cetățenilor și firmelor din țări din afara zonei euro. În fine, băncile centrale nu vor putea identifica în mod direct utilizatorii de euro digital.”
Când vom avea un leu digital
Apariția unui leu digital este prezentă deocamdată doar ca idee în unele declarații ale unor oficiali BNR. Cel mai recent, Csaba Balint, membru în consiliul de administrație al BNR, a declarat la conferința Future Banking Summit 2023: “BNR are o abordare prudentă în ceea ce privește adoptarea unei monede digitale. Noi ne focusăm mai mult la înțelegerea noii tehnologii. Am înființat un birou care analizează acest lucru. Lumea se schimbă este important să știm ce se întâmplă și care sunt avantajele și dezavantajele acestei monede digitale”.
Și BNR are toate motivele să fie încă prudentă în această abordare, în condițiile în care foarte mulți români preferă cash-ul. De exemplu, un raport al Băncii Mondiale arată că România era, în 2021, pe al doilea loc în Uniunea Europeană, după Bulgaria (27%), în ceea ce privește procentul celor care primesc salariul în numerar, cu 24% dintre angajați care alegeau această formă de plată.
Mai mult, numerarul aflat în circulație în România continuă să crească de la o lună la alta. Potrivit Băncii Naționale a României, la 30 septembrie 2023, erau în afara sistemului bancar 109,271 miliarde de lei. Suma este în creștere cu 0,8% față de luna precedentă, august 2023, dar cu 9,1% mai mare decât la finele lunii septembrie 2022.
„Cred că în cazul României încă avem nevoie de cash, iar acesta va rămâne: este vorba despre încredere și obiceiuri. Foarte mulți români primesc încă salariul și pensia cash, în plic. Nu văd niciun sens să schimbăm radical acest lucru. În ceea ce privește propunerea Guvernului legată de limitarea plăților în numerar, într-adevăr, acolo este o altă intenție, fiind legată de limitarea evaziunii fiscale”, a declarat Csaba Balint.