ANALIZĂ Mega-pachetul de creșteri de taxe și impozite. Ce ar putea însemna eliminarea facilităților fiscale în domeniul agriculturii și construcțiilor

calculator venituri taxe calcule salarii impozit pixabay.com Sursa foto: Pixabay

Mediul de afaceri transmite că nu susține noile măsuri fiscale pe care Guvernul vrea să le introducă, printre care și eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din domeniul agriculturii și construcțiilor. Florin Jianu, președintele Consiliului Național al IMM-urilor din România, critică posibilele măsuri fiscale pe care guvernul ar vrea să le aplice de la 1 septembrie 2023. 

De asemenea, Jianu mai critică și o posibilă măsură pe masa Guvernului: creșterea salariului minim de la 3.000 lei la 3.300 lei în prima etapă și la 3.750 în a doua, respectiv în construcții de la 4.000 la 4.500. Acesta spune că această creștere cu 10% și 20-30% ulterior nu se va putea aplica de la 1 septembrie 2023

Analize Economedia

salariu, bani, lei
turcia, ankara, steag, flag, drapel, istanbul, alegeri
bani, lei, bancnote, cash, numerar
bursa, indice bursier, investitii, scadere, grafic
bursa, indice bursier, investitii, scadere, grafic
inflatie bani echilibru balanta
la veterinar
camioane UMB autostrazi
Donald Trump
Colaj bani lei Marcel Ciolacu
Bani, investitie, economii
Marcel Ciolacu, premier
Incredere
constructii, locuințe, bloc, muncitori, șantier
cristian mihai ciolacu, nepotul premierului
Emil Boc, Sorin Grindeanu
Ministerul Energiei Sursa foto Peter Szijjarto
tbb foto event
productie, fabrica
Donald Trump, Trumponomics
euro, moneda, bancnote, bani
bani, finante, lei, financiar, deficit
Mugur Isarescu, guverantorul BNR
Azomures
inflatie bani echilibru balanta
452710313_472208142236025_2821867466000769013_n
Mugur Isărescu, Banca Națională a României, BNR
tineri joburi IUF- The International University Fair
crestere economica, grafic
bani, lei, moneda

„Apelul nostru către Guvern este un apel la rațiune. Nu faci modificări în timpul exercițiului fiscal. Nu s-a mai văzut niciodată să modifici de la 1 sept un exercițiu fiscal deja în derulare pentru că vorbim de contracte în desfășurare pentru companii, de bugetele companiilor, imposibilitatea multor întreprinzători să schimbe contractele în care se găsesc în acest moment. Nu schimbi și nu crești taxele atunci când motoarele economiei încetinesc: producția industrială încetinește, consumul încetinește. Prin acest măsuri de creștere a TVA și modificări de impozit pentru domenii care au tras economia în ultima perioada vor avea efecte de bumerang. Vom vedea economia într-un recul, o încetinire a creșterii economice. Ne întrebăm retoric cine a creat acest deficit și această criză: angajații, IMM-urile? Nu. Această pseudo criză a fost realizată de ineficiența politicii publice din acest an. Orice discuție trebuie făcută în perioada următoare și aplicabilitatea de la 1 ianuarie 2024. Respingem modificări fiscale în perioada următoare (n. red- 1 septembrie 2023)”, a declarat Florin Jianu, președintele Consiliului Național al IMM-urilor din România, într-o conferință de presă.

De asemenea, o altă măsură propusă de Guvern este creșterea TVA-ului de la 9% la 19% în turism, măsură criticată de industrie. Călin Cozma, președinte executiv al Federației Patronatelor din Industria Ospitalității, spune că o astfel de măsură va ucide industria turismului.

„Am avut anii pandemiei cu restricții, cu promisiuni de ajutoare pe Horeca 3 care sunt doar promisiuni. Am încercat să reconstruim turismul și industria ospitalității, iar pe final de 2022 să crească TVA-ul de la 5 la 9%. Nu avem predictibilitate, nu știm să ne facem venitul de buget si cheltuieli. Este o industrie pe care probabil cineva vrea să o distrugă. Ne batem joc de turism. Vreau sa avem aceleași facilități fiscale pe care le au colegii de la agricultură și construcții. Ne simțim discriminați și avem nevoie de ele”, precizează Cozma.

În cazul în care va fi aplicat acest TVA pentru turism, Călin Cozma spune că patronii de restaurante și hoteluri vor trebui să-și reducă din cheltuieli, cum ar fi o reducere de personal. Mai mult, acesta precizează că ar putea protesta împotriva acestor măsuri.

„Va trebui să tăiem din cheltuieli. Asta înseamnă o reducere de personal, de costuri. Din 200.000 de angajați din industria ospitalității 20.000 rămân șomeri. Sunt alte costuri pentru stat. Cine plătește costul de șomaj. Ne gândim la alte variante extrem. Ne gândim la proteste. O negociere liniștită și calmă nu se poate, doar cresc taxe nejustificat”, mai spune Călin Cozma.

Ce impact ar putea avea eliminarea facilităților fiscale în turism: peste 40.000 de muncitori vor pleca din țară în următoarele șase luni

Vali Priceputu, vicepreședinte CNIPMMR, spune că nu va negocia cu guvernul în privința eliminării facilităților fiscale în domeniul agriculturii și construcțiilor și propune câteva soluții pentru a reduce deficitul.

„Nu negociem (n.r-cu guvernul în ceea ce privește măsurile fiscale în agricultură și construcții). Avem un acord cu Guvernul României până în 2028 și atunci putem discuta. Până în 2028 așteptăm ca Guvernul să își țină promisiunile și să ne lase să ne desfășurăm activitatea. Motoarele economiei nu trebuie încetinite. Putem veni cu soluții de reducere a deficitului”, spune Vali Priceputu.

Printre măsurile propuse de Consiliul IMM-urilor se numără: reforma în administrația publică, impozitarea marilor companii și atragerea de fonduri europene.

Călin Cozma, președinte executiv al Federației Patronatelor din Industria Ospitalității, spune că o creștere a TVA-ului de a 9% la 19% în turism va ucide industria.

Dacă vor fi eliminate facilitățile fiscale pentru agricultură și construcții, Vali Priceputu, vicepreședinte CNIPMMR, spune că între 40.000-60.000 de muncitori ar putea pleca să lucreze în străinătate, în următoarele șase luni. 

„Dacă vorbim despre eliminarea facilităților ne gândim că firmele nu vor mai avea angajați, nu vor mai putea să își permită să plătească suplimentare taxe, angajații firmelor vor pleca să lucreze peste hotare, ne vom trezi cu un exod al forței de muncă. Zeci de mii de oameni care o să plece de acasă: 40-50-60.000 de muncitori în următoarele șase luni, vorbim despre o situație ipotetică. Negocierile vor avea loc în 2028”, mai precizează acesta.

În același timp, Constantin Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții, a atras atenția că în construcții sunt peste 600.000 de angajați, iar renunțarea la scutirea de la plata CASS (asigurările de sănătate) care reprezintă 10% va duce la restrângerea șantierelor, plecarea constructorilor calificați în țările din vest și la mai multe șantiere cu muncă nefiscalizată, după cum a scris Economedia AICI.

Acesta a mai spus că, dacă Guvernul renunță la scutirea facilităților fiscale în construcții, șantierele se vor restrânge, iar Statul va pierde bani din investiții.

Reamintim că pe 12 iulie Dorinel Umbrărescu, cel mai puternic constructor din România, și alți patroni din domeniu au participat la discuții la Guvern pentru negocieri privind eliminarea facilităților fiscale în acest sector.

În urma întâlnirii, Guvernul le-a transmis patronatelor din domeniul construcțiilor că nu va renunța la eliminarea facilităților fiscale pentru sectorul construcțiilor, deși patronatele din domeniu au arătat că această măsură va afecta șantierele, iar la final, PIB-ul României va pierde prin restrângerea investițiilor. Pe de altă parte, o variantă care se ia în calcul este majorarea salariului brut în construcții de la 4.000 la 4.500 lei/brut din 2024, pentru ca muncitorii să nu plece în vest unde salariile sunt mai mari.

Consiliul IMM-urilor spune că facilitățile fiscale din IT și-au atins scopul, industria IT având cele mai mari salarii

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, spunea în luna mai că se propune eliminarea unor facilități fiscale de la 1 septembrie, fiind în discuție și cele pentru domeniul IT. La rândul său, Marcel Ciolacu a declarat public că nu se vor elimina facilitățile fiscale pentru sectorul IT, spunând că este o minciună și o dezinformare că ar exista discuția de scoatere a facilității de scutire de impozit pe venit.

Pentru această categorie, Florin Jianu precizează că facilitățile fiscale pentru industria IT și-a atins scopul pentru industria IT, având cele mai mari salarii la nivel național, de 11.000 lei.

Întrebat dacă susține eliminarea facilităților fiscale pentru domeniul IT, acesta a răspuns că trebuie analizat, văzut dacă mai sunt necesare și putem discuta orice tip de măsură de la 1 ianuarie.

Vă reamintim că scutiți de la plata CASS sunt și angajații din agricultură, iar angajații din IT nu plătesc impozitul pe venit de 10%.

Coaliția PSD-PNL negociază în aceste zile un mega-pachet de măsuri fiscale, creșteri de taxe și impozite, care ar urma să fie aplicate fie de la 1 august, fie de la 1 septembrie, pentru a acoperi gaura bugetară de câteva zeci de miliarde de lei și pentru ca România să se încadreze în deficitul negociat cu Comisia Europeană, au declarat pentru G4Media.ro surse de la vârful celor două partide aflate la guvernare.

Unele creșteri de taxe și impozite sunt complet noi, cum ar fi introducerea unui impozit de 1% pentru clădiri rezidențiale care cumulat depășesc valoarea de 500.000 de euro, altele sunt idei mai vechi cum ar fi impozite mărite pentru jocuri de noroc și tutun.

Puteți citi AICI mai multe despre măsurile care se discută la Guvern.

Lista de măsuri obținută de G4Media.ro nu reprezintă un acord final între PSD și PNL, ci un scenariu de lucru aflat în analiză în acest moment la nivelul guvernului. Nu e clar dacă aceste creșteri de taxe și impozite ar urma să fie aplicate toate începând din acest an sau doar o parte.

Potrivit surselor G4Media, PSD și PNL cad greu de acord asupra propunerilor, deoarece fiecare partid dorește să-și protejeze propriul electorat. ”Dacă vor fi adoptate la pachet, va fi o lovitură dură pentru clasa de mijloc și mediul de afaceri”, au declarat pentru G4Media.ro surse liberale.

Din seria analizelor privind noul pachet de măsuri, citește și: Mega-pachetul de creșteri de taxe și impozite. Impozit de 1% pentru proprietățile rezidențiale care, cumulat, depășesc 500.000 de euro – mai multe întrebări decât răspunsuri: Se poate aplica în practică? Ce efecte va avea?

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia: