Coaliția PSD-PNL negociază în aceste zile un mega-pachet de măsuri fiscale, creșteri de taxe și impozite, care ar urma să fie aplicate fie de la 1 august, fie de la 1 septembrie, pentru a acoperi gaura bugetară de câteva zeci de miliarde de lei și pentru ca România să se încadreze în deficitul negociat cu Comisia Europeană, după cum au declarat pentru G4Media.ro surse de la vârful celor două partide aflate la guvernare. Printre măsurile care s-ar afla în analiza Guvernului se numără și aplicarea unui impozit de 1% pentru proprietățile rezidențiale care cumulat depășesc 500.000 de euro. Cu o „idee teoretică” lansată, piața are în acest moment „mai multe întrebări decât răspunsuri” și numeroase necunoscute despre aplicarea ei în practică. De fapt, s-ar putea ca tehnic să nu se poată pune în aplicare, atrag atenție specialiști din piață. Iar printre efectele identificate ar putea fi o creștere a chiriilor.
De exemplu, Adrian Vascu, vicepreședintele Asociației Evaluatorilor Autorizați din România (ANEVAR), identifică cel puțin șase întrebări la care Guvernul trebuie să răspundă, „dacă măsura nu este doar o fumigenă sau o glumă”.
Mai precis:
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„1. De unde se preiau valorile impozabile? Din evidențe primăriilor? Să nu scape din vedere că imobilele și terenurile au valori fiscale distincte.
2. Dacă varianta este cea de mai sus, valorile nu reprezintă valori cu care se vând pe piață aceste bunuri.
3. Cine stabilește pragul valoric de 500.000 de euro? Primăriile? Autodeclarare?
4. Se are în vedere faptul că pentru unele imobile există credite care urmează a fi achitate? De exemplu pentru 2 apartamente cu valoare de piață cumulată de 500.000 de euro și un credit rămas de achitat de 300.000 de euro, se ține seama de valoarea netă de 200.000 de euro?
5. Se va face o modificare a codului fiscal doar pentru acești contribuabili, modificare cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2024?
6. S-a calculat câți bani vor reveni suplimentar la bugetele locale pe baza acestei măsuri?”.
La rândul său, avocatul specializat pe fiscalitate Gabriel Biriș punctează câteva dintre necunoscutele legate de cum s-ar putea aplica în practică o astfel de idee.
„Dacă cineva și-a făcut un plan de pensionare prin care să trăiască din închirirea câtorva garsoniere și împreună cu locuința pe care o deține sare de pragul de 500.000 de euro, ce face? Majorează chiriile? Și cum este stabilită valoarea imobilelor ca să decidă dacă valorează împreună peste 500.000 de euro? Grilele notariale dau valori estimative, nu se pot aplica la fel pentru toate proprietățile. Și cum stabilești că plătești impozit de 5.000 de euro anual pentru imobile și terenuri care valorează cumulat peste 500.000 de mii de euro, în condițiile în care impozitul pentru o mașină hibridă de lux abia lansată în valoare de 130 de mii de euro este 9 lei pe an?”, spune Gabriel Biriș.
“A făcut cineva un studiu de impact? Vorbim vorbe și discutăm discuții”
Dorel Niță, coordonator al platformei de cercetare a pieței imobiliare ValorEasy, spune că, tehnic, nu este posibilă implementarea sistemului propus, pentru că nu se pot emite decizii de impunere în funcție de criteriul “500.000”. “Fiecare primărie emite deciziile în funcție de datele din propria ogradă. Nu există legături între soft-urile primăriilor. Deci, dacă eu am imobile în mai multe localități, nimeni nu poate calcula în acest moment valoarea impozabilă totală. Asta este prima problemă – primăriile pot calcula doar ce au în evidență proprie A două problema este definiția valorii: vorbim de valoarea impozabilă sau de valoarea de piață? Dacă se are în vedere valoarea impozabilă, atunci trebuie ținut cont de faptul că terenul și construcția au valori impozabile diferite. Dacă se are în vedere valoarea de piață, în acest moment este imposibil de estimat la nivel național valoarea de piață a proprietăților rezidențiale, din lipsa unei baze de date cu tranzacții și a unei metodologii adecvate”, atrage atenția Niță. Acesta mai subliniază un aspect: nu se cunoaște deocamdată impactul unei astfel de măsuri. “Să presupunem că ar fi posibilă implementarea acestui sistem: câți bani se vor colecta? A făcut cineva un studiu de impact? Nu cred. Vorbim vorbe și discutăm discuții”, punctează Niță.
Din seria analizelor privind noul pachet de măsuri fiscale, citește și:
- Ce cote de TVA se aplică în România și ce sectoare ar putea fi afectate de o eventuală majorare:
- Ce ar putea însemna eliminarea facilităților fiscale în domeniul agriculturii și construcțiilor
- Impozitarea microîntreprinderilor: