Foto: Pexels.com
România nu mai are teoretic nicio șansă să ia vreun euro anul acesta, din cele 5,5 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), aferente cererilor de plată care trebuiau depuse în 2023, ținând cont de regulamentul și procedurile Comisiei Europene, arată o analiză Monitor PNRR privind stadiul Planului și al îndeplinirii jaloanelor.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Astfel, regulamentul PNRR prevede posibilitatea trimiterii a cel mult 2 cereri de plată pe an. În calendarul negociat în 2021, cele 2 cereri trebuiau să fie depuse în martie și septembrie, luând în calcul termenul mediu de evaluare la nivelul Comisiei Europene, astfel încât să se asigure, cel puțin procedural, că pot fi și primiți banii aferenți celor celor 2 cereri anuale, nu doar trimise cererile.
Premierul Marcel CIolacu spunea săptămâna trecută că Cererea de plată numărul 3, care avea termen, potrivit calendarului agreat cu Comisia Europeană, luna martie, va fi depusă în noiembrie. Iar Cererea de Plată numărul 3 mai are multe alte jaloane de îndeplinit, pe lângă reforma esențială, cea a pensiilor speciale, în condițiile în care termenul pentru îndeplinirea lor a fost decembrie 2022. Doar 2 jaloane din această cerere au fost îndeplinite, în timp ce alte 7 jaloane nu sunt îndeplinite.
Astfel, până acum, în octombrie, România nu a depus niciuna dintre cele două Cereri de Plată prevăzute pentru acest an și nu a încasat niciun euro din banii pe care trebuia să îi primească pe 2023, arată analiza Monitor PNRR.
„Prin urmare, pe regulament și procedurile Comisiei, nu mai există nici teoretic vreo șansă să luăm vreun euro anul acesta din cele 5,5 miliarde de euro aferente 2023”, arată analiza.
Analiza arată că există unele scenarii prin care o parte din bani pot intra în acest an, dacă Guvernul trimite măcar Cererea de Plată numărul 3 în octombrie.
România a primit, până acum, prin PNRR: prefinanțarea de 3,7 miliarde euro (deblocată atunci când a fost aprobat PNRR), cererea de plată 1, adică aproape 2,6 miliarde euro, cererea de plată 2, adică 2,8 miliarde euro. Țara noastră a încasat astfel 9,1 miliarde euro, dar are contracte semnate de 16,9 miliarde euro, de unde rezultă un deficit de finanțare de 7,8 miliarde euro.
Analiza integrală poate fi citită AICI.
