Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Noua lege a pensiilor face un mic pas înainte către echitate și sustenabilitate, prin eliminarea factorilor de corecție care au distorsionat sistemul și prin condiționarea majorării pensiilor de creșterea veniturilor la bugetul de asigurări sociale. Cu toate acestea, nu există nicio certitudine că aceste prevederi nu vor fi din nou modificate politic prin ordonanțe de urgență, iar noua lege nu rezolvă nici problemele de sustenabilitate a sistemului, mai ales pe măsură ce România se apropie de ieșirea la pensie a generației decrețeilor, arată economiștii consultați de Economedia.
Noua lege a pensiilor, pregătită de Guvern, prevede o majorare a pensiilor cu 13,8% de la 1 ianuarie 2024. În plus, ea prevede recalcularea tuturor pensiilor după noi criterii, cu intrare în vigoare de la 1 septembrie 2024. Ministrul Muncii Simona Bucura-Oprescu a declarat pentru Știrile ProTV că impactul financiar va fi de 15 miliarde lei la 1 ianuarie, pentru indexarea pensiilor cu rata inflației, alături de alte 16 miliarde de lei, cât va costa recalcularea veniturilor, programată în septembrie. Nu este clar de unde vor veni acești bani, deoarece legea nu precizează sursa.
Noua lege a pensiilor este un jalon asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și avea ca termen de adoptare luna martie 2023, însă a fost întârziat. De adoptarea acestei legi depinde cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare de peste 3 miliarde de euro.
Principiile noii legi a pensiilor
Calculul pensiei, după noua lege, se va face înmulțind valoarea punctului de referință cu numărul total de puncte acumulate. Punctul de referință a fost stabilit la 81 lei, la intrarea în vigoare a legii, în septembrie 2024. O noutate adusă de noua lege este că vor fi eliminate indicele de corecție și stagiul complet de cotizare diferit. Această prevedere a fost gândită pentru a corecta inechitățile și pentru a ancora mai bine legea pe principiul contributivității.
Legea presupune recalcularea tuturor pensiilor, inclusiv cele în plată, pe baza formulei fără indici de corecție, la 1 septembrie 2024. În cazul în care după recalculare pensia rezultată este mai mică decât nivelul actual, se va menține nivelul actual.
În anul 2024, în ianuarie, valoarea punctului de pensie se va majora cu 13,8% și va fi de 2.032 lei.
Indexarea pensiilor se va face cu rata inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a salariului mediu brut, pentru anul calendaristic anterior, la fel cu era prevăzut și în legea anterioară. Majorarea pensiilor se va face anual, în luna ianuarie.
Noutatea este că majorarea pensiilor va fi corelată cu creșterea veniturilor la bugetul asigurărilor sociale sau cu rata inflației (se va alege procentul mai avantajos). Această prevedere este o recomandare venită de la Comisia Europeană, menită să asigure o stabilitate mai mare a sistemului de pensii publice.
O altă noutate adusă de lege este că cei care vor dori să lucreze peste stagiul de cotizare de 25 de ani vor primi puncte în plus, pentru a stimula prelungirea vieții profesionale.
Pentru stagiul de cotizare mai mare de 25 de ani, o persoană primește următoarele bonusuri în puncte:
a) 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani;
b) 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani;
c) un punct pentru fiecare an realizat peste 35 ani.
În plus, persoanele asigurate în sistemul public de pensii care îndeplinesc condițiile de înscriere la pensie pot opta pentru menținerea în activitate, anual, cu acordul angajatorului, până la împlinirea vârstei de 70 de ani.
Tot pentru a încuraja principiul contributivității, noua lege prevede că stagiul minim de cotizare și stagiul complet de cotizare vor fi condiționate de un stagiu de cotizare contributiv. Iar stagiul minim de cotizare se va majora în funcție de evoluția speranței de viață din România.
Femeile care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv și care au născut și crescut copii beneficiază de reducerea vârstei de pensionare, în funcție de numărul de copii născuți. Suplimentar, sunt luați în calcul și copiii adoptați.
Cu toate acestea, noua lege amână până în 2035 egalizarea vârstei de pensionare a femeilor cu cea a bărbaților.
Totuși, legea elimină anumite meserii de la condițiile speciale de pensionare: în prezent sunt 10 funcții, iar după revizuire au rămas doar 4 funcții. S-a propus eliminarea jongleorilor, clovnilor, cascadorilor, dansatorilor, călăreților de circ, a dresorilor de animale.
În schimb, noua lege reintroduce un comision plătit de administratorii de fonduri de pensii private, suportat din bugetele proprii.
Noua lege intră în vigoare la 1 septembrie 2024. Ca excepție, articolul care prevede majorarea pensiilor în 2024 și valoarea punctului de pensie în 2024 intră în vigoare la 1 ianuarie 2024.
Toate prevederile pot fi citite pe larg AICI.
Proiectul de lege poate fi citit integral AICI.
Economiști: Un pas înainte, dar nu știm dacă va fi suficientă să facă provocărilor care vor veni după 2030
Economiștii consultați de Economedia spun că noua lege este un pas în direcția bună, însă insuficientă pentru a rezolva problemele curente ale sistemului de pensii și pentru a asigura sustenabilitatea sistemului în următorii ani.
„Înțeleg pentru ce a fost criticată această lege. Pare că nu este nicio schimbare față de fosta lege. Numai că mie mi se pare că acest lucru este mai degrabă un aspect pozitiv. Experiența noastră și cea internațională arată că în domeniul legislativ privind pensiile nu se pot face schimbări bruște majore dramatice, pentru că foarte multe persoane sunt afectate. Am văzut ce s-a întâmplat acum câțiva ani în Franța. Uneori nici nu erau așa de mari schimbările, dar tulburările au fost foarte mari. Nu cred că se poate să se intre cu bocancii în domeniul acesta și cu schimbări mari”, afirmă economistul Aurelian Dochia.
Legea merge în direcția bună, afirmă Dochia. „Pare că nu sunt foarte multe schimbări la nivel de principiu, privind contributivitatea și sustenabilitatea. Ba și mecanismul de ajustare a pensiilor în fiecare an cu inflația și jumătate din creșterea salarială exista în legislația anterioară”, spune el.
Factorul esențial este modul în care se calculează pensiile prin sistemul de punctare, afirmă Dochia.
„Până acum era un element arbitrar. În fiecare an se introducea un factor de corecție, anunțat pe vremea lui Victor Ponta, care a distorsionat sistemul. Oameni cu venituri similare s-au trezit că au pensii diferite datorită factorului de corecție. Astfel, în anii trecuți, toată evoluția sistemului de pensii era la pixul sistemului politic”, spune el.
Acum, recalcularea pensiilor va rezolva aceste inechități, chiar dacă cei care ar trebui să primească mai puțin după recalculare vor rămâne cu sumele din prezent. „Este o corecție care se desfășoară în timp. Dacă s-ar reduce pensiile anumitor beneficiari, prevederile ar putea fi atacate în justiție. Inechitatea care se creează acum se va resorbi în timp, pe măsură ce dispar pensionarii care s-au bucurat de avantaje și intră în sistem noii pensionari”, spune el. Dochia precizează că legea va fi mai ușor acceptată, deoarece „se aplică progresiv și în ultimă instanță unii nu pierd nimic din beneficii”.
Totodată, Dochia apreciază introducerea introducerea elementului de sustenabiliate cu frâna care ține seama de creșterea veniturilor bugetului de pensii, alături de principiul de ajustare a pensiei în fiecare an cu inflația și creșterea salariului mediu „Asta ar trebui să asigure echilibrul și sustenabilitatea sistemului pe termen lung”, spune el.
Însă conform lui Adrian Codîrlașu, vicepreședintele Asociației CFA România, deși se instituie un principiu mai bun al contributivității și echității, fundamental tot aceiași bani se vor colecta la bugetul asigurărilor sociale de stat. „Sistemul rămâne cu aceleași probleme. Este subliniat faptul că cine contribuie mai mult primește mai mult, ceea ce e mai echitabil. Dar tot aceiași bani se împart, că nu vin alți bani de undeva. Prin urmare, pensia așteptată e tot undeva la jumătate din contribuția făcută pe parcursul vieții active”, spune el.
Aurelian Dochia susține că este binevenit punctajul care să încurajeze oamenii să își prelungească activitatea profesională.
Însă Adrian Codîrlașu susține că măsura de a permite angajaților să lucreze până la 70 de ani, adică să contribuie cu 5 ani mai mult la bugetul asigurărilor sociale și să primească cu 5 ani mai puțin la pensie, nu are sens. „Atâta timp cât cineva a îndeplinit vârsta de pensionare, el poată să și iasă la pensie, dar și să continue să muncească. Nu văd niciun motiv pentru care ar renunța la un drept”, spune el. „Probabil Guvernul vrea să crească vârsta de pensionare, întâi opțional și apoi obligatoriu”, subliniază el.
În ce privește amânarea egalizării vârstei de pensionare dintre femei și bărbați, Codîrlașu afirmă că eliminarea pensiilor speciale a fost amânată și mai mult. „Pentru nespeciali crește mai repede vârsta de pensionare. Iar România este la vârf în Uniunea Europeană ca și vârsta de pensionare, în condițiile în care durata de viață e cea mai redusă, împreună cu Bulgaria. În Franța și vârsta de pensionare e mai mică, și speranța de viață e mai mare”, afirmă el.
Vicepreședintele CFA critică totodată reintroducerea comisionului pentru administratorii de fonduri de pensii private. „Admininstratorii nu pot impune niciun comision contribuitorilor. Ar fi trebuie ca Guvernul să pună comision pe tot fluxul de bani. Această prevedere pune bețe în roate administratorilor, doar ca să se retragă unul din piață, pentru ca Guvernul să poată lua acei bani. E aceeași atitudine de sabotare a sistemului”, spune el.
Dochia mai susține că putea să se facă mai mult în unele domenii. „Există încă destul de multe cazuri speciale tolerate în lege. Beneficiau de cazuri speciale clovnii, dansatorii. Este caraghios. Și sunt în listă multe categorii unde nu este justificat să fie tratați cu această discriminare pozitivă. În privința asta putea să fie mai multă hotărâre”, spune el.
Aurelian Dochia avertizează, însă, că toată legea stă în continuare sub pericolul intervenției arbitrare.
„Pe vremea guvernării Ponta și Dragnea, Guvernul a preferat să ia măsuri de creștere a pensiilor la dispoziția factorului politic și să nu mai respecte legea. Dacă iar vine un guvern voluntarist care vrea să își atragă voturile, iarăși dăm peste cap toată legea. Din păcate absolut orice prevedere poate să fie schimbată prin ordonanță”, spune el.
Însă economiștii sunt unilateral de acord că noua lege a pensiilor nu este suficientă pentru a adresa problemele de sustenabilitate pe termen lung și provocările care vor apărea în următorii ani, precum ieșirea la pensie a generației de „decreței” (persoane născute în urma decretului împotriva avortului dat de Nicolae Ceaușescu), îmbătrânirea populației sau continuarea emigrării.
„Nu știm dacă va fi suficientă să facă provocărilor care vor veni după 2030. Probabil că niște ajustări vor mai fi necesare pe parcurs. De exemplu, proiecțiile demografice pe care le avem acum se bazează pe modul în care au evoluat lucrurile până acum. Dar nu știm cum va evolua imigrația”, afirmă Dochia.
Și Adrian Codîrlașu susține că rămân aceleași probleme de sustenabilitate a sistemului de pensii. „Ar trebui să trecem la un sistem de pensii finanțat, cu un cont individual, fiecare cu banii lui. Omul va munci și mai mult și va primi și mai mult. Într-adevăr, tranziția ar dura 15 ani, dar e clar că sistemul actual nu funcționează și va fi din ce în ce mai rău, pentru că se va înrăutăți raportul dintre pensionari și angajați”, spune el.
„Este foarte clar că trebuie să se găsească mijloace de asigurare a sustenabilății pe termen lung, pentru că schimbările demografice prin care trecem fac ca raportul dintre persoanele angajate și pensionate să se adâncească. România deocamdată trece prin câțiva ani mai favorabili, dar din 2030 lucrurile se vor înrăutăți”, a spus Dochia.