În ultimele săptămâni, multe țări s-au confruntat cu întreruperi masive ale alimentării cu energie electrică, stârnind îngrijorare cu privire la motivul acestor întreruperi. Din Balcani până în Orientul Mijlociu și Africa, țările resimt efectele acestor pene de curent, se arată într-o analiză făcută de Anadolu.
Rețelele electrice sunt sub presiune și se confruntă cu o cerere mai mare din cauza valurilor de căldură și a vremii extreme. Unele țări din Orientul Mijlociu se confruntă cu valuri de căldură, în timp ce multe au început să programeze întreruperi de curent pentru a ușura sarcina pe rețelele lor electrice.
Irakul a redus orele de program ale birourilor publice cu o oră din cauza unui val de căldură severă și a întreruperilor de energie electrică de lungă durată, ceea ce a dus la proteste publice de amploare. Premierul Mohammed Shia al-Sudani a anunțat sâmbătă măsura de urgență pentru a proteja locuitorii de căldura extremă și de penuria persistentă de energie electrică. Întreruperile de curent au lăsat mulți irakieni fără aer condiționat sau refrigerare în cele mai fierbinți momente ale zilei, iar protestatarii au ieșit în stradă pentru a cere guvernului să restabilească electricitatea.
Marile orașe din țară au pene de curent care pot dura până la 10 ore în fiecare zi, iar zonele rurale au pene de curent și mai lungi.
Kuweitul a anunțat, de asemenea, că va introduce mai multe întreruperi ale alimentării cu energie electrică pentru a reduce consumul de energie electrică, pe măsură ce temperaturile cresc în timpul verii. Ministerul Energiei Electrice, Apei și Energiei Regenerabile din Kuweit a publicat programe care arată când și unde va fi întreruptă alimentarea cu energie electrică între orele 11.00 și 17.00, cele mai aglomerate ore. Întreruperile de curent se vor prelungi până la două ore, dacă este necesar.
Egiptul se confruntă, de asemenea, cu penurii de energie electrică încă din vara anului trecut. Prim-ministrul Mostafa Madbouly și-a cerut scuze pentru întreruperile de curent de trei ore pe zi în întreaga țară, care vor reveni la două ore începând din această săptămână, pe fondul consumului ridicat de energie electrică.
El a declarat că această criză a întreruperilor de curent a fost cauzată de o oprire de 12 ore la o stație de gaze naturale dintr-o țară furnizoare vecină. Consumul crescut de energie electrică a exercitat o presiune suplimentară asupra aprovizionării cu gaze naturale necesare pentru producerea de energie electrică în Egipt. Țara va importa mazut, un combustibil greu, de calitate scăzută, utilizat în centralele electrice, și gaze naturale în valoare de aproximativ 1,18 miliarde de dolari pentru a face față întreruperilor de curent, a declarat Madbouly.
Regiunea Balcanilor s-a confruntat, de asemenea, săptămâna trecută, cu o pană de curent semnificativă, pe fondul unui val de căldură majoră. O pană majoră de curent electric a afectat Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, Albania și Croația, perturbând viața de zi cu zi și provocând disconfort.
În mai, Zambia a redus alimentarea zilnică cu energie electrică cu încă patru ore, oferind consumatorilor doar 12 ore de electricitate pe zi. Oficialii dau vina pe nivelul scăzut al apei din baraje pentru această penurie. Această națiune din sudul Africii, fără ieșire la mare și dependentă de energie, este al doilea cel mai mare producător de cupru de pe continent, dar a fost afectată în mod semnificativ de o secetă declanșată de fenomenul meteorologic El Niño, care a afectat majoritatea regiunilor țării.
Cerere ridicată, condiții meteorologice nefavorabile, capacitate de producție insuficientă
În ceea ce privește motivele întreruperilor de curent în diferite țări, experții spun că penele de curent tind să apară atunci când rețeaua electrică sau generarea de energie este „foarte solicitată”.
„Penele de curent apar atunci când nu există suficientă energie generată pentru a alimenta sarcina sau atunci când energia poate fi generată, dar nu poate fi transmisă prin rețea către sarcini”, a declarat pentru Anadolu Ian Dobson, profesor Sandbulte de inginerie electrică și informatică la Universitatea de Stat din Iowa, ale cărui domenii principale de cercetare includ puterea electrică și sistemele energetice.
„Penele de curent sunt rare, dar cu impact în țările foarte dezvoltate. Valurile de căldură stresează rețeaua deoarece crește sarcina aerului condiționat. Din acest motiv, unele sisteme electrice au vârful cererii de energie în timpul verii”, a adăugat el. „Căldura face, de asemenea, ca componentele rețelei (cum ar fi liniile de transport și transformatoarele) să aibă performanțe scăzute sau să cedeze în caz de căldură”, a spus el.
„Vremea extremă stresează rețelele prin deteriorarea de către vânt sau aruncarea de resturi în liniile de transport, căldura și seceta exacerbând incendiile de vegetație care provoacă scurtcircuite sau inundațiile care deteriorează substațiile și fundațiile stâlpilor.”
Acesta a declarat că, în țările în care producția de energie electrică este insuficientă în raport cu cererea, pot apărea pene de curent în timpul perioadelor de sarcină ridicată sau atunci când generatoarele nu sunt disponibile sau nu funcționează optim.
Dobson a adăugat că principala cauză a penele de curent este o combinație de cerere ridicată și condiții meteorologice nefavorabile, uneori exacerbate de capacitatea de generare suplimentară inadecvată pentru vârfurile de sarcină.
„Solicitările asupra sistemelor energetice pot varia în diferite țări, iar banii investiți în modernizarea și întreținerea producției și transportului de energie electrică variază, de asemenea.”
Schimbările climatice cresc în mod constant frecvența și gravitatea valurilor de căldură, a declarat Dobson, adăugând că, de asemenea, cresc treptat nivelul oceanelor, ceea ce duce la agravarea inundațiilor cauzate de furtuni.
„Schimbările climatice topesc majoritatea ghețarilor din lume, iar acest lucru poate afecta și limita apa disponibilă pentru hidroenergie și pentru răcirea centralelor electrice.”
„Valurile de căldură cresc semnificativ sarcina maximă a rețelelor electrice”, a subliniat Dobson.
El a avertizat că se așteaptă ca frecvența și gravitatea penelor de curent să crească „treptat, dar sigur” din cauza impactului schimbărilor climatice. „Nu mă aștept ca îmbunătățirile să țină pasul cu stresul crescut. În unele cazuri, acestea pot declanșa, de asemenea, tulburări sociale, jafuri și revolte care sporesc impactul, a adăugat el”, a adăugat el.
Ce ne așteaptă în România
România a fost, până acum, ferită de pene majore de curent. Cu toate acestea, Transelectrica, operatorul de sistem, a subliniat recent urgența construirii unor baterii de stocare de energie de până la 4.000 MW care să permită crearea de rezerve pentru SEN în noua situație în care ne aflăm cu impredictibilitatea funcționării masivelor capacități instalate în regenerabile, eolian și solar, care depășesc deja 5.000 MW. Pe faza unei acalmii de soare și vânt coroborate cu o cerere mare de energie, SEN ar putea ajunge chiar la blackout.
„Toate aspectele negative menționate mai sus, cauzate de integrarea masivă a surselor de producție regenerabilă în perioada anilor 2023 – 2030, ar putea fi atenuate prin dezvoltarea și integrarea în sistem a instalațiilor de stocare. Evaluarea noastră indică puteri instalate de 2.000 ÷ 4.000 MW, respectiv energii de ordinul a 10.000 MWh ÷ 20.000 MWh, care să permită funcționarea instalațiilor de stocare o durată de ordinul a 8 ÷ 12 ore”, au spus reprezentanții Transelectrica.
Reprezentanții companiei au detaliat situația dificilă în care se află SEN pe fondul pe de o parte, scoaterii din sistem a centralelor clasice și instalării permanente a regenerabilelor (inclusiv fotovoltaicele prosumatorilor), care sunt intermitente și a căror producție nu urmărește curba de consum – Transelectrica se referă mai ales la eolian, dând exemplul unei creșteri de putere de 1.700 MW în mai puțin de o oră. Pe de altă parte, se împuținează energia de echilibrare, care astfel se și scumpește, și scade flexibilitatea sistemului. Echilibrarea o poate face doar o capacitate clasică de generare a electricității, fie hidrocentrală sau termocentrală pe gaz ori cărbune.