sursa foto: Facebook/ Vladimir Putin
Cine plătește pentru avioanele de luptă și tancurile lui Putin? Aceleași țări UE care spun că vor ca el să-și oprească asaltul asupra Ucrainei, o țară care se presupune că este aliatul europenilor, scrie Politico, într-o amplă analiză în care arată că țările europene sunt reticente să nu mai cumpere petrol și gaze din Rusia de teama unor consecințe economice la domiciliu.
Este un paradox nebun asupra căruia a atras atenția prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki la un summit al liderilor UE privind sancțiunile împotriva Moscovei, care a avut loc vineri dimineață. Blocul european nu a reușit să se pună de acord asupra scoaterii Rusiei din sistemul internațional de plăți SWIFT, deoarece multe țări îl folosesc pentru plățile lor de gaz către Moscova.
Politico a realizat o analiză a modului în care UE este captivă a livrărilor rusești, în ciuda anilor în care a promis că își va reduce dependența de gaz.
Gazul rusesc a reprezentat 42% din importurile de gaze ale Europei numai prin conducte. Oprirea fluxurilor de gaze ar crea consecințe economice dureroase pentru țările europene care se confruntă deja cu spectrul inflației ridicate.
Importul european de energie din Rusia, care se ridică la 60,1 miliarde de euro în 2020, reprezintă aproximativ două treimi din importurile Europei din Rusia.
Deși dependența de gazul rusesc este adesea evidențiată, aceasta este redusă ca valoare de importurile de produse petroliere. UE importă produse petroliere în valoare de 45 de miliarde de euro din Rusia, în timp ce importurile de gaz valorează 8 miliarde de euro.
Germania este principala destinație a exporturilor de gaze ale Gazprom către UE, cu 45,8 miliarde de metri cubi, urmată de Italia, cu 20,8 miliarde de metri cubi, Turcia, cu 16,4 miliarde de metri cubi, Austria, Franța și Țările de Jos, cu câte 13,2, 12,4, respectiv 11,8 miliarde de metri cubi.
Comerțul (atât intern, cât și internațional) cu mărfuri energetice este, de asemenea, foarte semnificativ pentru economia Rusiei și finanțele statului, reprezentând aproape o cincime din bugetul național, conform cifrelor provizorii pentru 2021.
Comerțul cu Europa reprezintă o mare parte din acesta. Exporturile de minerale către Europa (inclusiv hidrocarburi) reprezintă aproape jumătate din total. Este greu de calculat ce proporție din această cifră merge direct la bugetul de stat al Rusiei, dar este clar că reprezintă o contribuție semnificativă.
„Starea actuală a pieței globale a petrolului și prețul actual foarte, foarte ridicat cu siguranță avantajează foarte mult Rusia. Totul este cu adevărat benefic pentru rezervele valutare ale Rusiei, deoarece Rusia are reguli fiscale conform cărora toate veniturile de peste 43 de dolari pe baril de petrol intră în fondul suveran național”, a declarat Mario Bikarski, analist rus la The Economist Intelligence Unit.
Doar pentru comparație, valoarea importurilor europene de minerale din Rusia este mai mare decât suma cheltuită de Kremlin pentru armată.
Într-o declarație adresată joi parlamentarilor în Camera Comunelor, premierul britanic Boris Johnson a trasat o legătură directă între achizițiile de energie și acțiunile lui Putin. „La reuniunea G7 din această după-amiază, am convenit să lucrăm unitar pentru a maximiza prețul economic pe care Putin îl va plăti pentru agresiunea sa. Și asta trebuie să includă încetarea dependenței colective a Europei de petrol și gaze rusești, care au servit la consolidarea lui Putin prea mult timp”, a spus el.
Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a spus-o și mai clar după un summit UE joi seară: „Uniunea Europeană cumpără o mulțime de gaz rusesc, o mulțime de petrol rusesc. Și președintele Putin ia banii de la noi, de la europeni. Și el transformă asta în agresiune, invazie”, a spus el.
În afară de suspendarea autorizării conductei Nordstream 2 dintre Rusia și Germania – care nu funcționa încă – liderii europeni au fost reticenți să lovească direct interesele rusești privind petrolul și gazele, în sancțiunile anunțate înainte de invazia rusă. Pachetul de sancțiuni anunțat joi seară a evitat, de asemenea, blocaje semnificative pentru comerțul cu petrol și gaze al Rusiei, deși includea unele prevederi limitate în materie de energie.
Pentru a reduce drastic fluxul de bani către Kremlin și, prin urmare, capacitatea financiară a Rusiei de a derula un război în Ucraina, țările occidentale ar putea reduce achizițiile de gaze rusești și ar putea impune un embargo asupra vânzărilor de petrol rusesc, scrie Politico. Dar asta ar împinge prețurile în sus și, prin urmare, inflația și mai sus. Iar acesta este un preț pe care majoritatea țărilor UE nu sunt dispuse să-l plătească, subliniază jurnaliștii.