ANALIZĂ România are al treilea cel mai mic salariu minim din UE

România are al treilea cel mai mic salariu minim brut în euro din Uniunea Europeană, după o creștere ușoară de numai 3,1% în 2021 față de anul precedent, arată raportul Eurofound „Minimum wages in 2021: Annual review”. Salarii mai mici decât în România se regăsesc doar în Ungaria și Bulgaria, iar cel mai mare salariu minim se încasează în Luxemburg, de aproape cinci ori mai mare decât în țara noastră.

Salariul minim brut în România a ajuns la 2.300 lei pe lună în 2021, după o creștere de numai 70 de lei (3,1%) față de anul precedent, când se situa la 2.230 lei pe lună (un angajat ia astfel „în mână” un salariu minim net de 1.386 lei). Astfel, România plătește în 2021 un salariu minim brut de numai 472 euro pe lună, față de 466 euro anul trecut, al treilea cel mai mic din UE, conform calculelor Eurofound.

Bulgaria oferă cel mai mic salariu minim brut din UE, de 332 euro, în creștere totuși față de 2020, când se situa la 312 euro. Al doilea cel mai mic salariu minim din UE se regăsea în Ungaria, de 467 euro.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

La polul opus, salariul minim brut din Luxemburg a crescut de la 2.142 euro în 2020 la 2.202 euro în 2021, fiind cel mai mare din UE. Top trei este completat de Irlanda, cu un salariu minim de 1.724 euro și de Olanda, cu o remunerație minimă de 1.685 euro. Dacă s-ar mai fi regăsit în UE, Marea Britanie ar fi avut al doilea cel mai mare salariu minim, de 1.903 euro.

Eurofound grupează țările în trei grupuri, pe baza amplorii creșterii salariului minim în euro.

Primul grup include cinci state membre din Europa Centrală și de Est în care salariile minime au crescut cel mai mult, cu mai mult de 5% în toate cazurile: Letonia, Slovenia, Slovacia, Bulgaria și Lituania. Și Marea Britanie se află în acest grup, deoarece o apreciere a cursului de schimb înseamnă că salariul minim în euro a crescut cu 6,3%. Dimpotrivă, salariul minim polonez a crescut în mod semnificativ în moneda națională (8%), dar nu atât de mult în euro, deci este inclus în grupul următor.

Cel de-al doilea grup include țările în care salariile minime au crescut cu 0,5-5%. Acestea sunt în principal țări din UE15 (Portugalia, Luxemburg, Țările de Jos, Germania, Franța și Irlanda), dar include și unele state membre care au aderat la UE în 2004 sau ulterior (Croația, România, Malta, Cehia și Polonia). Marea Britanie ar fi în acest grup dacă salariile ar fi luate în considerare în monedele naționale.

Al treilea grup de țări este cel fără creștere. Salariile minime au rămas înghețate în Belgia, Spania, Grecia și Estonia. Ungaria este singura țară care a înregistrat o scădere a salariului minim în euro (deși acest lucru se datorează doar cursului de schimb, deoarece salariul minim în moneda națională a crescut cu aproape 4%).

Cum s-a ajuns la salariu minim de 2.300 lei în România

Eurofound reamintește că, inițial, guvernul român a prezentat o analiză partenerilor sociali din Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social, propunând trei scenarii pentru creșterea salariului minim. Primul scenariu propunea majorarea salariului minim la 2.380 lei (489 euro), al doilea la 2.424 lei (498 euro) și al treilea la 2.335 lei (478 euro). Scenariile au luat în considerare rata anuală a inflației, productivitatea muncii și un indice de corecție, calculat ca diferență între rata de creștere economică pentru anul pentru care salariul minim este crescut și rata de creștere economică pentru anul precedent. Organizațiile reprezentative ale angajatorilor au respins toate cele trei scenarii și au propus înghețarea. Două din cele șase organizații patronale reprezentative au avansat opțiunea de a crește salariul minim în conformitate cu rata inflației, o organizație a propus o creștere la 2.300 lei (+ 3,1%; 472 euro). Unul dintre scenariile prezentate de guvern, care prevedea o creștere de 7,6% (2.400 lei; 493 euro) a fost considerat acceptabil de către sindicate. Cu toate acestea, cel mai mare argument al sindicatelor a fost că guvernul nu a ținut cont de coșul de consum, care, conform Legii 174/2020, ar trebui să fie principalul criteriu în procesul de stabilire a salariului minim național. După mai multe runde de consultări, guvernul a anunțat că salariul minim va crește de la 2.230 lei (458 euro) în 2020 la 2.300 lei (472 euro) în 2021 și, prin urmare, salariul minim a rămas sub nivelul scenariilor inițiale.

Controverse privind coșul minim de consum

În octombrie 2019, parlamentul român a adoptat o lege conform căreia coșul minim de consum, un coș minim lunar pentru o viață decentă bazat pe costul vieții, reprezintă fundamentul principal în procesul de stabilire a salariului minim și a politicilor salariale. Cu toate acestea, președintele Klaus Iohannis nu a promulgat legea și a trimis-o înapoi în parlament pentru revizuire. Parlamentul a adoptat legea pentru a doua oară în 2020 și a trimis-o spre promulgare președintelui. După ce a contestat-o la Curtea Constituțională a României, președintele a promulgat legea (174/2020), care a intrat în vigoare în august 2020.

Legea prevede că salariul minim ar trebui stabilit în funcție de un coș de consum care include o listă lungă de cheltuieli precum alimente, îmbrăcăminte, locuințe și cheltuieli conexe, produse de uz casnic și de igienă, servicii, educație și cultură, asistență medicală, recreere și vacanță, precum și cheltuieli pentru un fond de economii al familiei. Cantitatea necesară din fiecare dintre aceste articole ar trebui calculată de Institutul Național de Statistică, dar anexa la lege face trimitere și la un studiu al Friedrich-Ebert-Stiftung (FES) România, care a inclus cantități și o metodologie pentru a calcula valoarea unui astfel de coș minim lunar de consum pentru un nivel de trai decent.

În 2020, FES România a estimat valoarea coșului la 7.278 lei (1.522 euro) pentru o gospodărie cu doi adulți și doi copii. Sumele necesare pentru alte tipuri de gospodării au fost derivate din acest calcul și s-au ridicat la 6.194 lei (1.295 euro) pentru doi adulți cu un copil, 4.597 lei (961 euro) pentru doi adulți fără copii și 2.818 lei (589 euro) pe lună adult singur. Prin urmare, pentru un singur adult, coșul minim de trai este cu aproximativ 109% mai mare decât salariul minim net legal legal (1.346 lei); pentru doi adulți (care sunt ambii salariați legali, care câștigă 2.692 lei) fără copii, câștigul net ar fi cu 71% mai mic decât coșul minim de trai; iar pentru doi salariați minimi cu un singur copil, câștigurile nete ar fi cu 130% mai mici decât coșul calculat (FES România, 2020).

Astfel, deși a fost adoptată noua lege a salariului minim din 2020 (174/2020), care prevede că salariul minim legal ar trebui să țină seama de costul traiului ca „principal criteriu”, punerea sa în aplicare a rămas controversată. În ciuda faptului că legea este în vigoare, coșul minim de cheltuieli nu a fost luat în considerare la stabilirea salariului minim pentru anul 2021. Ca răspuns la criticile sindicatelor, oficialii guvernamentali au susținut că metodologia pentru calcularea minimului nu a fost foarte bine elaborată în lege. Guvernul și-a anunțat intenția de a elabora un proiect de lege în 2021 care va prevedea un mecanism transparent de stabilire a salariului minim, pe baza inflației și a productivității muncii.