ANALIZĂ. România, campioană în UE la rata medie anuală de creștere a salariilor minime în interval de 10 ani/ Țara noastră rămâne însă la coada plutonului cu valoarea acestor venituri

În iulie 2024, salariile minime în țările UE variau de la numai 477 de euro pe lună în Bulgaria la 2.571 de euro pe lună în Luxemburg, arată datele biroului statistic Eurostat. România a avut cea mai mare rată medie anuală de creștere între iulie 2014 și iulie 2024: +13,7%, țara noastră fiind urmată în acest clasament de Lituania și Bulgaria (+10,6%). Chiar și așa, România rămâne la coada plutonului, în așa numita grupă 3 a Eurostat – doar trei țări au salarii minime sub cel din țara noastră. Atunci când salariile minime sunt exprimate în standardele puterii de cumpărare, România ajunge pe locul 10 în UE și trece în grupa 2.

Conform Eurostat, Lla 1 iulie 2024, 22 din cele 27 de țări ale UE aveau un salariu minim național (inclusiv Cipru de la 1 ianuarie 2023). Țările UE care nu aveau un salariu minim național erau: Danemarca, Italia, Austria, Finlanda și Suedia. Salariul minim lunar variază foarte mult între statele membre, de la 477 de euro în Bulgaria la 2.571 de euro în Luxemburg. Dintre cele 10 țări candidate și potențial candidate, 7 aveau un salariu minim național (Muntenegru, Moldova, Macedonia de Nord, Albania, Serbia, Turcia și Ucraina), în timp ce Bosnia și Herțegovina, Georgia și Kosovo nu aveau un salariu minim național.

Cu 750 de euro, România figurează pe locul 4, de la coadă, aproape de Slovacia. Sub țara noastră mai sunt doar Letonia, Ungaria și Bulgaria.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

De menționat că salariile minime sunt prezentate ca rate salariale lunare pentru câștigurile brute, adică înainte de deducerea impozitului pe venit și a contribuțiilor la asigurările sociale datorate de angajat; aceste deduceri variază de la țară la țară. În România, salariul brut de 750 de euro înseamnă un salariu net de numai 483 de euro.

Pe baza nivelului salariului minim brut lunar național aplicabil la 1 iulie 2024, exprimat în euro (€), țările UE în cauză pot fi clasificate în 3 grupuri diferite (a se vedea figura 1, țările din afara UE sunt prezentate separat).

• Grupul 1, cu un salariu minim național mai mare de 1 500 EUR pe lună. Acest grup include: Luxemburg, Irlanda, Țările de Jos, Belgia, Germania și Franța. Salariile minime naționale au variat de la 1 767 EUR în Franța la 2 571 EUR în Luxemburg.
• Grupul 2, cu un salariu minim național mai mare de 1 000 EUR și mai mic de 1 500 EUR pe lună. Acest grup include: Spania și Slovenia. Salariile minime naționale au fost de 1 254 EUR în Slovenia și 1 323 EUR în Spania.
• Grupul 3, cu un salariu minim național egal sau mai mic de 1 000 EUR pe lună. Acest grup include: Cipru, Polonia, Grecia, Portugalia, Malta, Lituania, Croația, Estonia, Cehia, Slovacia, România, Letonia, Ungaria și Bulgaria. Salariile minime naționale variază de la 477 EUR în Bulgaria la 1 000 EUR în Cipru. Toate țările candidate și potențial candidate cu un salariu minim național, pentru care sunt disponibile date, ar face parte din grupul 3, cu niveluri ale salariului minim cuprinse între 185 EUR în Ucraina și 568 EUR în Turcia.

Statele Unite ar face parte din grupul 2 (1 137 EUR pe lună, la nivel federal).

România se află însă pe primul loc la rata medie anuală de creștere între iulie 2014 și iulie 2024, cu un plus de 13,7%. Țara noastră este urmată în acest clasament de Lituania (+12,3%), Bulgaria (+10,6%), Polonia (+9,5%) și Cehia (+9,3%) . Cele mai scăzute rate medii anuale de creștere dintre țările UE au fost înregistrate în Franța (+2,0%), Malta (+2,6%) și Luxemburg (+3,0%).

Cum stau lucrurile atunci când salariile minime sunt exprimate în standardele puterii de cumpărare

Disparitățile dintre salariile minime sunt considerabil mai mici după ajustarea la diferențele dintre nivelurile prețurilor, după cum arată datele Eurostat.

Tabelul de mai jos compară salariile minime brute aplicabile la 1 iulie 2024, după ajustarea acestora la diferențele de preț dintre țări. Aceasta se realizează prin utilizarea parităților puterii de cumpărare (PPA) pentru cheltuielile de consum final ale gospodăriilor. După cum ar fi de așteptat, această ajustare reduce diferențele dintre țări. În termeni PPC, țările UE cu un salariu minim național pot fi clasificate în trei grupuri, la fel ca în cazul valorilor exprimate în euro, dar cu o compoziție diferită (a se vedea figura 2, țările din afara UE sunt prezentate separat).

În acest caz, România ajunge pe locul 10 în UE și trece în grupa 2:

Grupul 1, cu un salariu minim național peste PPS 1 250. Acest grup include: Luxemburg, Germania, Țările de Jos, Belgia, Franța, Irlanda, Polonia, Spania și Slovenia. Salariile minime naționale variau de la 1 379 PPS în Slovenia la 1 912 PPS în Luxemburg.

Grupul 2, cu un salariu minim național cuprins între 1 000 PPS și sub 1 250 PPS. Acest grup include: România, Lituania, Grecia, Croația, Cipru, Portugalia și Malta. Salariile minime naționale variau de la 1 037 PPS în Malta la 1 243 PPS în România.

Grupul 3, cu un salariu minim național mai mic de 1 000 PPS. Acest grup include: Ungaria, Cehia, Slovacia, Estonia, Letonia și Bulgaria.Salariile minime naționale variau de la 799 PPS în Bulgaria la 922 PPS în Ungaria. Toate țările candidate și potențial candidate cu un salariu minim național, pentru care există date disponibile, ar face parte din grupul 3, cu niveluri ale salariului minim cuprinse între 556 PPS în Albania și 919 PPS în Turkiye[2].Statele Unite (PPS 837) ar face, de asemenea, parte din grupul 3

Peste 1 milion de români cu salariul minim în România

Țara noastră are foarte mulți salariați plătiți cu salariul minim, potrivit datelor oficial, dar procentele sunt în scădere (după majorări). Aproximativ 15% din totalul contractelor la nivel naţional sunt încadrate pe salariul minim, dintr-un total de 6,66 milioane de contracte, în scădere faţă de anul anterior când ponderea acestor contracte era de 26%, se menţionează într-o analiză a tendinţelor sectoriale, publicată în august de Confederaţia Naţională Sindicala “Cartel Alfa”, conform Agerpres.

Astfel, în 2024 erau înregistrate 1,029 milioane de contracte pe salariul minim, în scădere cu 42,1% faţă de anul precedent. Conform sursei citate, numărul contractelor pe salariul minim este raportat la mai 2024, iar numărul total al contractelor la august 2024, conform ultimelor date furnizate de Inspecţia Muncii.

România a adoptat salariul minim european

În iunie, Guvernul a aprobat Legea privind stabilirea salariilor minime europene, prin care se asigură transpunerea în legislația națională a Directivei (UE) 2022/2041 din 19 octombrie 2022 a Parlamentului European și a Consiliului privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană. Aceasta în condițiile în care legislația europeană obligă statele membre să finalizeze în acest an transpunerea Directivei UE privind salariul minim adecvat și să aplice normele, începând cu 15 noiembrie.

De fapt, guvernul României trebuie să respective normele europene și are obligația să se ocupe de această temă pentru a bifa Jalonul 392 din PNRR. Ponderea valorii salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată trebuie să fie de 50%-52% din câștigul salarial mediu brut, criteriu care în România va fi îndeplinit o dată cu majorarea de la 1 iulie.

Amintim că, de la 1 iulie, salariul minim din România s-a majorat de la 3300 de lei la 3700 de lei, majorare de care vor beneficia 1,8 milioane de angajați, conform premierului.

Pe de altă parte, reprezentanți din piața muncii au avertizat că o nouă creștere a salariului minim ar intensifica presiunile asupra companiilor, în special în industriile cu marje mici de profit. În 2023, companiile au fost deja supuse la două majorări ale salariului mediu, în condițiile unui nivel scăzut de productivitate și creștere economică. O nouă creștere a salariului minim ar intensifica presiunile asupra acestora, în special în industriile cu marje mici de profit, care sunt cel mai puternic afectate, a declarat Ana Vișian, marketing manager Bestjobs, pentru Economedia.

Salariile minime din România au crescut rapid în ultimii ani, peste rata inflației și evoluția productivității. Majorările au contribuit la reducerea inegalităților

Chiar dacă, desigur, e de dorit ca salariile angajaților să crească, majorarea acestora fără creșterea productivității poate aduce noi probleme în economie, pe termen lung. Totuși, majorările salariului minim au contribuit la reducerea inegalităților sociale și la stimularea cererii interne, conform specialiștilor europeni.

Comisia Europeană a avertizeazat în acest an că salariile reale din România cresc mai rapid decât productivitatea, în contextul în care salariul minim a crescut cu 32% în 2023 și a contribuit la creșterea salariului nominal mediu cu 15%, arată un raport publicat în cadrul Semestrului European, care subliniază că acest lucru ar putea afecta competitivitatea României. Instituția mai subliniază că accelerează majorările salariale din sectorul public.

Salariile minime din România au crescut rapid în ultimii ani, peste rata inflației și evoluția productivității. Între decembrie 2021 și decembrie 2023, salariul minim principal a crescut cu 43,5%, iar cel pentru lucrătorii din sectorul construcțiilor cu 52,7%. În ianuarie 2022, condițiile acordate sectorului construcțiilor au fost extinse și la lucrătorii din agricultură și industria alimentară, ceea ce a dus la o aproape dublare a salariului minim pentru această categorie de lucrători în această perioadă. Prin urmare, majorările salariului minim au condus la creșteri puternice ale puterii de cumpărare pentru lucrătorii care primesc salariul minim, contribuind la reducerea inegalităților sociale și la stimularea cererii interne. Creșterile salariului minim au alimentat creșterea generală a salariilor, cu potențiale consecințe negative asupra persistenței inflației și a competitivității externe, arată instituția.

În 2023, salariul minim a crescut cu 32% (din decembrie până în decembrie), contribuind la o creștere a salariului nominal mediu cu aproximativ 15%.