ANALIZĂ. România intră într-o nouă eră a cheltuielilor pentru apărare, dar cheltuielile pentru echipamente sunt în urmă

România intră într-o nouă eră a cheltuielilor pentru apărare, dar cheltuielile pentru echipamente sunt în urmă, iar țara nu investește în creșterea efectivelor militare, arată un raport al băncii austriece Erste.

Cheltuielile pentru apărare ale României au sărit la 2,25% din PIB în 2024 (40,1 miliarde RON), față de 1,60% din PIB în 2023 (25,6 miliarde RON), conform datelor NATO. Cheltuielile medii ale României pentru apărare în ultimii zece ani au fost similare cu cele ale țărilor din Europa de NATO și Canada, aproximativ 1,70% din PIB; SUA au fost mult mai sus, cu aproximativ 3,50% din PIB. Polonia ocupă primul loc între țările NATO în ceea ce privește cheltuielile pentru apărare, cu 4,12% din PIB în 2024, după o creștere uriașă de 1,89 puncte procentuale din PIB în doi ani. Cu cât o țară europeană este mai aproape de Rusia, cu atât cheltuie mai mult pentru apărare. Polonia, alături de țările baltice, cheltuie cel mai mult pentru apărare, deoarece sunt cele mai apropiate de Rusia. Deși Regatul Unit și Grecia se numără printre cei mai mari cheltuitori pentru apărare în termeni relativi în NATO, numeroase țări europene rămân în urmă față de media NATO.

Banca analizează două scenarii pentru creșterea cheltuielilor României pentru apărare: unul la 3,75% din PIB până în 2028, față de 2,25% în 2024, iar celălalt la 5,00% din PIB până în 2028.

Analize Economedia

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

„Considerăm că impactul asupra pieței este neutru în ambele scenarii, fiind condiționat de implementarea reformelor fiscale convenite cu Comisia Europeană”, arată banca.

România se concentrează pe dezvoltarea infrastructurii militare, dar cheltuielile sale pentru echipamente sunt mai mici decât ale altor țări. Creșterea cheltuielilor militare ale României peste 3% din PIB ar putea prioritiza inițial achizițiile de echipamente (asemănător cu Polonia), pentru ca mai târziu să se concentreze pe operațiuni, întreținere și cercetare-dezvoltare (precum Regatul Unit și SUA), recomandă banca.

Modernizarea echipamentului armatei române pare a fi o prioritate mai mare decât mărirea dimensiunii forțelor sale. România are a unsprezecea cea mai mare armată din NATO. Cu 3,5 soldați la 1.000 de locuitori, dimensiunea armatei României în raport cu populația sa este similară cu cea a SUA și Franței.

Sectoarele locale care se așteaptă să beneficieze cel mai mult de pe urma creșterii cheltuielilor europene pentru apărare sunt: fabricarea metalelor de bază, fabricarea produselor metalice turnate, fabricarea altor echipamente de transport și transportul pe uscat.

În februarie 2025, președintele interimar Ilie Bolojan a anunțat că 25 de companii locale de apărare vor fi transferate de la Ministerul Economiei la Ministerul Apărării, respectiv: Avioane Craiova SA, IAR SA, IOR SA, Romaero SA, Șantierul Naval Mangalia SA, Uzina Mecanică Orăștie SA, CN Romarm SA, Tohan SA Zărnești, Carfil SA Brașov, Uzina Mecanică Plopeni SA, Metrom SA Brașov, Uzina Mecanică Cugir SA, Uzina Mecanică Mija SA, Uzina Mecanică Sadu SA, Uzina Automecanică Moreni SA, Arsenal Reșița SA, Uzina Mecanică București SA, Uzina de Produse Speciale Dragomirești SA, Fabrica de Pulberi SA Făgăraș, Pirochim Victoria SA, Electromecanica Ploiești SA, Fabrica de Arme Cugir SA, Uzina de Produse Speciale Făgăraș SA, Construcții Aeronautice SA, Uzina Mecanică Drăgășani.

Piețele financiare au reacționat la schimbarea dramatică recentă în politica de apărare a Europei. Acțiunile din domeniul apărării din Europa au crescut anul acesta în anticipația unei creșteri a cheltuielilor publice pentru apărare, iar randamentele obligațiunilor germane au sărit la începutul lunii martie.

În februarie, Reuters a raportat că Rheinmetall, cel mai mare producător de muniții din Europa, intenționează să convertească două dintre fabricile sale auto din Germania pentru a produce majoritatea echipamentelor de apărare. Furnizorul din industria auto ZF Friedrichshafen, care se află într-un proces de restructurare ce ar putea duce la închideri de fabrici în Germania, a fost în contact cu companii de apărare pentru a transfera muncitori, a relatat agenția, citând „sinergii industriale”.

Privind perspectiva pieței locale, impulsul fiscal german și cheltuielile interne mai mari pentru apărare adaugă la îngrijorările anterioare legate de rata ridicată a inflației și ar putea face ca Banca Națională a României să fie mai prudentă.

Citește și:

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune