ANALIZĂ România rămâne în urmă în revoluția mobilității electrice

Peisajul producției europene de mașini electrice se schimbă rapid, deoarece toți marii producători de automobile își adaptează rapid strategiile la cererea în creștere și la noile reglementări. Însă România riscă să rămână în urmă.

Deși imaginea din regiune este oarecum variată, mai multe țări din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est (CESEE) sunt pe deplin implicate în procesul de electrificare și par să aibă potențialul de a obține beneficii semnificative din tendința de electrificare.

Aproape toți jucătorii europeni importanți și-au extins ambițiile de electromobilitate. Fabricile de automobile din regiunea CESEE sunt puternic afectate, având în vedere nivelul lor ridicat de dependență de strategiile marilor producători de automobile și de deciziile luate la sediul central.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

În multe cazuri, se așteaptă ca țările din regiune să beneficieze: marea majoritate a modelelor pe care le produc sunt programate să fie electrificate, iar producția de mașini electrice în fabricile lor va crește. Unele țări CESEE au potențialul de a deveni puncte focale cheie pentru producția electrică, cel puțin pe baza anunțurilor marilor producători de automobile.

De exemplu, Slovenia, Slovacia și Republica Cehă vor avea cel mai înalt nivel de producție de vehicule electrice cu baterii pe cap de locuitor (50-80 de baterii electrice produse pe cap de locuitor în 2030), conform analizei Transport & Environment (2021) bazată pe previziuni companiei IHS Markit.

Producția de vehicule în unele țări din regiune este proiectată să devină concentrată exclusiv (Slovenia) sau predominant (de exemplu, Polonia) pe vehiculele electrice cu baterii. Cu toate acestea, în alte țări precum România, trecerea la producția de vehicule electrice va fi mai puțin semnificativă, arată un raport al Băncii Europene de Investiții, lansat în martie 2022.

Producția de mașini electrice în fiecare țară

Republica Cehă: Toți jucătorii din industria auto care produc în țară (Skoda, Hyundai și Toyota) au lansat cel puțin o producție de vehicule complet electrice sau hibride. Skoda (Volkswagen Group) – care investește 2 miliarde de euro în mobilitate electrică și dorește ca Republica Cehă să fie un hub de electromobilitate – a anunțat că până în 2025 va avea zece modele electrificate (șase vor fi integral electrice, celelalte hibrizi plugin). Skoda oferă în prezent trei modele electrificate. Hyundai a început să producă Kona Electric (se așteaptă aproximativ 30.000 de vehicule pe an) la fabrica sa din Cehia. Toyota plănuiește să producă noul Yaris (inclusiv versiuni cu tehnologie hibridă electrică) în Republica Cehă.

Slovacia: Stellantis are planuri de investiții de 180 de milioane de euro în Slovacia, cu scopul de a lansa treptat în mare parte vehicule hibride și electrice. PSA (acum Stellantis) a produs prima sa mașină electrică în Slovacia în 2019; Peugeot e-208 va fi produs exclusiv în Slovacia. Volkswagen – care a vândut mai multe mașini electrice în Europa în 2020 decât orice altă marcă (urmată de Renault-Nissan și Tesla) și este printre cele mai bine pregătite pentru tranziția electrică (Transport & Environment, 2021) – și-a produs mașina electrică (e-Up!) în Slovacia din 2013, dar planuri de viitor mai detaliate nu au fost încă dezvăluite. Mașinile electrice hibrid plug-in de la Jaguar Land Rover vor veni pe lângă producția Defenders.

Polonia: Producția de mașini în Polonia depinde în mare măsură de Stellantis, singurul producător auto activ în țară (alți jucători produc camionete și camioane). FCA investește 165 de milioane de euro în fabrica sa din Polonia pentru a produce noi vehicule hibride și electrice (uzina din Tychy construiește în prezent mașini mici Fiat 500 și Lancia Ypsilon). Noile modele hibride și electrice Jeep, Fiat și Alfa Romeo vor fi construite în 2022. Uzina poloneză Volkswagen din Wrzesnia preia producția completă a camionetei e-Crafter cu emisii zero. Aceeași fabrică produce deja autoutilitare complet electrice sub marca MAN (MAN eTGE). Polonia este deja lider în producția de autobuze electrice, Solaris producând vehicule pentru orașe din întreaga Europă. Mai mult, în 2020, guvernul polonez a anunțat planuri de a construi o fabrică de vehicule electrice. ElectroMobility Poland, o companie de stat, își va lansa mașinile electronice sub marca Izera în toamna anului 2024.

Ungaria: BMW va începe producția în 2025, cu o capacitate de 150 000 de mașini pe an. Fabrica BMW din Debrecen va produce exclusiv mașini electrice, ceea ce o face punctul central al strategiei BMW pentru electromobilitate. Daimler a anunțat că va investi 141 de milioane de euro în Ungaria pentru a adăuga vehicule complet electrice începând cu al patrulea trimestru al anului 2021. Acționările electrice pentru Audi e-tron sunt produse în Ungaria din 2018, iar producția de motoare electrice a fost extinsă în 2019 (din 2026, Audi va lansa doar noi modele integral electrice). Modelele electrice pentru Premium Platform Electric (PPE), dezvoltate în comun cu Porsche, urmează să fie de asemenea asamblate la uzina din Ungaria. 65% dintre mașinile produse de Magyar Suzuki în 2020 erau deja hibrizi, această pondere depășind 70% în 2021.

Slovenia: Renault Twingo EV a reprezentat deja o treime din producția fabricii Revoz în 2021. Pe lângă producția Clio și Twingo, fabrica din Slovenia produce și Smart Forfour EV în cadrul unui parteneriat cu Daimler.

România: Dacia (Grupul Renault) a dezvăluit primul său model 100% electric (Dacia Spring), cel mai accesibil vehicul electric de pe piață. Cu toate acestea, mașina nu va fi fabricată la uzina Dacia din România, ci mai degrabă la sediul companiei-mamă Renault din Shiyan, China. Ford și-a anunțat planuri de a investi 300 de milioane de dolari în România, având ca scop electrificarea întregii game de vehicule comerciale (toate modelele vor avea o versiune electrică care va debuta în 2024) și va începe să producă vehicule electrice comerciale ușoare în România în 2024. Ford Puma hibrid a început în 2019.

Bulgaria: Unitatea de producție din Bulgaria (investiție de 143 de milioane euro) a startup-ului german de producție de mașini electrice Next.e.Go Mobile este programată să înceapă operațiunile în 2024, cu scopul de a produce peste 30 000 de mașini complet electrice pe an.

Croația: Rimac a fost în fruntea electromobilității încă de la începuturi și în prezent produce hipermașini electrice și furnizează alți producători consacrați.

Producția de baterii în fiecare țară

Pe lângă producția de vehicule electrice, regiunea face tot posibilul pentru a-și asigura un rol în producția de baterii. Potrivit Deloitte (2021), numai în Germania, Slovacia, Republica Cehă, Ungaria și Polonia (V4+DE) va exista o cerere de baterii de aproximativ 480-650 GWh în 2040. În funcție de capacitatea medie, aceasta se traduce prin 16-22 de gigafabrici care vor trebui construite ca o condiție prealabilă necesară pentru ca ansamblul vehiculelor electrice să rămână în regiune. Țările din regiune și-au dat seama de importanța viitoare a capacităților de producție a bateriilor și depun eforturi semnificative pentru a atrage investitori pentru a construi gigafabrici.

Deși a existat deja o gigafabrică în funcțiune în Polonia din 2017 și există două în Ungaria, în prezent este planificată încă una în fiecare dintre aceste țări. În plus, este planificată o gigafabrică în Slovacia și (până la) două în Republica Cehă.

Polonia, ale cărei exporturi de baterii Li-ion reprezintă deja 2% din totalul exporturilor poloneze, a atras investiții în gigafabrici prin sprijin financiar direct (de exemplu, gigafabrica existentă a primit 95 milioane euro), transfer gratuit de teren și stimulente fiscale.

În mod similar, guvernul ungar a stimulat investițiile în cele două gigafabrici existente și a planificat viitoare prin sprijin financiar direct de aproximativ 100 de milioane euro fiecare, precum și furnizarea gratuită a infrastructurii de abilitare sau a unor utilități (apă).

Germania a alocat 1 miliard de euro pentru a sprijini producția locală de baterii între 2019 și 2022.

Slovacia a înființat Alianța slovacă a bateriilor (un grup independent de advocacy) în 2019. Alianța face parte din omologul său european și își propune să demareze industria bateriilor în Europa și să participe la lanțul valoric european al bateriilor. În plus, guvernul slovac a eliberat 5 milioane de euro pentru faza inițială a unei giga fabrici planificată de InoBat Auto.

În Republica Cehă, guvernul a semnat până acum doar un memorandum de înțelegere cu compania de electricitate CEZ privind sprijinul pentru un proiect de gigafabrica. Alți pași concreți nu au fost încă detaliați.

România nu este deloc menționată în raportul Băncii Europene de Investiții și nu se regăsește pe harta investițiilor planificate în ceea ce privește producția de baterii pentru mașini electrice, ceea ce arată că țara noastră a rămas în urmă și la acest capitol. Până acum, doar canadienii de la RockTech Lithium au anunțat că vor să investească 400 de milioane de euro în România, într-o fabrică de componente pentru bateriile mașinilor electrice, după cum a anunțat Economedia aici. Totodată, gigantul german Varta ia în calcul România pentru o fabrică de baterii pentru mașini electrice, investiție de un miliard de euro, și în prezent caută 100 de hectare de teren în zona Arad, pentru construcția unei fabrici de acumulatori, după cum a scris Economedia în exclusivitate aici.