ANALIZĂ Economedia: UE ne cere să reducem și mai mult consumul de gaze, dar România nu mai are cum s-o facă, fiind deja la minime istorice – GRAFIC

Miniştrii Energiei din UE au convenit, la începutul acestei săptămâni, prelungirea, până în martie 2025, a măsurilor de reducere în mod voluntar a consumului de gaze, potrivit unui comunicat trimis presei. România, însă, este deja la minime record ale consumului, în condițiile în care industria consumă foarte puțin.

Măsurile UE de reducere a consumului au caracter de recomandare, dar este subliniat că reducerea consumului este necesară pentru că Europa nu știe dacă mai poate conta pe gazele rusești, de la anul. Sistarea totală a fluxurilor prin Ucraina este aproape sigură, după ce, acum două zile, ministrul Energiei de la Kiev, Herman Haluscenko, a precizat că tranzitul nu va continua. „Nu văd nicio posibilitate. Nu există nicio soluţie posibilă pe masă, în contextul actual. Suntem pregătiţi să punem punct. Dacă cineva spune că este o chestiune critică pentru supravieţuirea în timpul iernii, că este o chestiune care ţine de securitatea aprovizionării, asta este altceva. Dar nu văd un astfel de scenariu”, a declarat ministrul ucrainean.

Ţările blocului comunitar au stabilit în 2022 un obiectiv voluntar care prevede reducerea consumului lor de gaze cu cel puţin 15%, comparativ cu media din ultimii cinci ani – una dintre numeroasele măsuri adoptate după ce Rusia a scăzut semnificativ livrările de gaze în Europa, ceea ce a provocat probleme de aprovizionare şi a dus la creşterea record a preţurilor. Ca rezultat, 2023 a fost anul cu cel mai mic consum de gaze din ultimul deceniu.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Pentru România, consumul de gaze din 2023 a fost cel mai mic din ultimele decenii, pe fondul închiderii aproape totale a marilor capacități industriale din chimie, siderurgie, metalurgie. Datele obținute de Economedia arată că consumul de gaze a fost de 9,6 miliarde de metri cubi în 2023, cel mai mic nivel din ultimii zece ani cel puțin. Chimia este, de departe, cel mai mare consumator de gaze al țării. România mai are funcțional combinatul Azomureș, dar acesta, motivând prețurile mari de achiziție a gazului, a suspendat producția aproape tot anul 2023. Abia în ianuarie 2024 producția a fost reluată, însă aceasta rămâne la 65% din capacitate.

În acest moment, consumul de gaze al României este mai mult susținut de populație, prin termie și centralele individuale, nu de industrie, o situație complet inversă celei unei economii sustenabile. În aceste condiții, România nu are ce să mai reducă din consum. O spune chiar Ion Sterian, directorul Transgaz, operatorul Sistemului Național de Transport gaze.

„Consumul pentru 07.03.2024 este de aproximativ 39 milioane de metri cubi, din care:

– consum industrial aproximativ 13 milioane de metri cubi (33%)

– ⁠consum populație și asimilați aproximativ 26 milioane de metri cubi (67%)

Exact invers față de statele occidentale industrializate puternic. Acolo e cam 30% populație, 70% industrie… Nu putem reduce consumul. La populație, în niciun caz, industrie nu prea mai avem”, a declarat Ion Sterian pentru Economedia.

Imediat după apariția comunicatului de la UE, cu recomandarea de a reduce și mai mult consumul, ministrul Energiei Sebastian Burduja a venit cu o poziție contrară celei a Bruxelles-ului arătând că România nu numai că nu anticipează reducerea consumului de gaz, dar spune că România îl va crește, prin începerea exploatării în Marea Neagră, cu start în 2027, care ar urma să facă din țara noastră primul producător din UE, repornirea combinatelor chimice și extinderea rețelei de gaze în teritoriu.

Dacă în ceea ce privește termia putem să considerăm că aceasta va contribui la creșterea consumului, două mari termocentrale fiind deja lansate în licitație de construcție, Craiova și Constanța (160 și 200 MW), extinderea rețelei se face timid, iar de repornirea chimiei, aproape nimic. Faptul că industria nu mai consumă, deși prețul gazului a scăzut de aproape 10 ori față de 2022, poate fi pusă fie prin optimizarea la maximum a consumurilor energetice, fie prin faptul că, pur și simplu, nu mai funcționează cu gaz. De altfel, într-un răspuns recent către Economedia, Burduja a spus că exact așa arată lucrurile. „Trebuie avut în vedere că prețurile au scăzut la niveluri mai mici față de anii anteriori, însă nu au revenit la nivelul de dinainte al pandemiei. Nici consumul nu a revenit la nivelul anilor 2020. Totodată, gazul este combustibil de tranziție, și mulți agenți economici au investit în surse alternative/verzi, pe bază de resurse regenerabile, reducându-și astfel consumul de gaze”, a spus ministrul. Traducerea: firmele au cam renunțat la gaz. Dacă au renunțat la gaz, atunci e neclar cum se repornește chimia, mai ales că fabricile de îngrășăminte din fostul gigant Interagro sunt închise de mult timp. Trei au fost cumpărate de grupul Pambac, controlat de Eusebiu Guțu, dar nu au fost puse în producție, încă două sunt la vânzare, dar la multiplele licitații organizate de lichidator nu s-a prezentat nimeni interesat.

Înainte de război, grupul rus Gazprom exporta anual aproximativ 177 miliarde metri cubi de gaze, prin mai multe conducte, spre pieţele sale cheie din Europa şi Turcia. Acum, exporturile au scăzut cu 70%. Pierderea rutei de tranzit prin Ucraina ar urma să diminueze semnificativ accesul Rusiei la piața europeană. În fapt, gazul rusesc continuă să-și găsească drum către Europa, numai că vine prin alte căi, una din ele fiind cea turcă, gazoductul Southstream. Ajungând în Turcia, este vândut ca produs turcesc, nu rusesc, așa că poate urca pe conducte către țările din Europa Centrală și de Est, inclusiv în, și prin România.

România este printre puținele țări din Europa care pot asigura mare parte din consumul intern din surse proprii. Avem trei mari producători: Romgaz, Petrom și BSOG, în Marea Neagră. De asemenea, avem și legături prin gazoducte cu toți vecinii, cu excepția Serbiei, și putem aduce gaze din import atât pe ruta sudică, prin Bulgaria, cât și din Vest, prin Ungaria.