ANALIZĂ Economedia: UE ne cere să reducem și mai mult consumul de gaze, dar România nu mai are cum s-o facă, fiind deja la minime istorice – GRAFIC

Miniştrii Energiei din UE au convenit, la începutul acestei săptămâni, prelungirea, până în martie 2025, a măsurilor de reducere în mod voluntar a consumului de gaze, potrivit unui comunicat trimis presei. România, însă, este deja la minime record ale consumului, în condițiile în care industria consumă foarte puțin.

Măsurile UE de reducere a consumului au caracter de recomandare, dar este subliniat că reducerea consumului este necesară pentru că Europa nu știe dacă mai poate conta pe gazele rusești, de la anul. Sistarea totală a fluxurilor prin Ucraina este aproape sigură, după ce, acum două zile, ministrul Energiei de la Kiev, Herman Haluscenko, a precizat că tranzitul nu va continua. „Nu văd nicio posibilitate. Nu există nicio soluţie posibilă pe masă, în contextul actual. Suntem pregătiţi să punem punct. Dacă cineva spune că este o chestiune critică pentru supravieţuirea în timpul iernii, că este o chestiune care ţine de securitatea aprovizionării, asta este altceva. Dar nu văd un astfel de scenariu”, a declarat ministrul ucrainean.

Ţările blocului comunitar au stabilit în 2022 un obiectiv voluntar care prevede reducerea consumului lor de gaze cu cel puţin 15%, comparativ cu media din ultimii cinci ani – una dintre numeroasele măsuri adoptate după ce Rusia a scăzut semnificativ livrările de gaze în Europa, ceea ce a provocat probleme de aprovizionare şi a dus la creşterea record a preţurilor. Ca rezultat, 2023 a fost anul cu cel mai mic consum de gaze din ultimul deceniu.

Analize Economedia

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Clasamentul provizoriu al producătorilor de echipamente auto din România: Bosch, Continental și Leoni, cei mai puternici jucători. Firmele de top se confruntă cu probleme, pe fondul turbulențelor din sectorul auto mondial

EXCLUSIV Ciprian Hodja și Victor Moraru rămân șefi interimari la AMEPIP timp de încă 6 luni, până când va fi finalizată selecția noilor șefi „corporatiști” / Jalonul din PNRR va fi în continuare neîndeplinit

ANALIZĂ Economedia. Cei care se întorc: Sute de mii de români s-au reîntors în țară în interval de câțiva ani/ Cifrele și câteva povești: “Nu te obișnuiești. Când ai acasă copiii, părinții, te gândești la casă”

ANALIZĂ Migrația în România: Anul 2022 a fost primul în care în toate județele au venit mai mulți cetățeni decât au plecat/ Populația rezidentă s-a majorat prin masiva imigrare a ucrainenilor și a muncitorilor străini

ANALIZĂ Economedia: Ce condiții trebuie îndeplinite pentru noi scăderi de dobândă / Semnalele transmise de Isărescu și oficialii BNR și unde ar putea să se așeze dobânzile

ANALIZĂ Economedia: Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de 168 miliarde de lei în acest an / Până la final de an va mai împrumuta jumătate pe atât

ANALIZĂ. România, campioană în UE la rata medie anuală de creștere a salariilor minime în interval de 10 ani/ Țara noastră rămâne însă la coada plutonului cu valoarea acestor venituri

ANALIZĂ China, marele susținător al mașinăriei de război rusești / Europa încă exportă bunuri și componente „pe ascuns” către Rusia, în beneficiul lui Putin

ANALIZĂ Economedia: Cine a îndatorat România? Cum a ajuns țara noastră să împrumute o sumă record pentru acoperirea necesităților bugetare

ANALIZĂ Economedia. IT-iștii nu mai sunt vânați de angajatori. Candidații pot aștepta chiar și 6 luni până să își găsească un nou loc de muncă și numărul de interviuri prin care trec a crescut semnificativ

EXCLUSIV: Nefuncționarea portalului Registrului Comerțului a blocat circa 25 de milioane de euro în economie. Investițiile autohtone sunt ținute pe loc, iar cele străine sunt blocate, fără să punem la socoteală pierderile de oportunitate

Utilizatorii “luptă” pentru a accesa Registrul Comerțului. Ce spun antreprenorii și consultanții despre noul portal: “Este sub orice critică”/ “E blocat complet”/ E atât de prost încât trebuie regândit” (SONDAJ ECONOMEDIA)

ANALIZĂ Economedia: Jerome Powell, președintele Fed, transmite “Misiune Îndeplinită!”

ANALIZĂ Economedia. România, al 6-lea producător european, importă anual peste 6 litri de vin pe cap de adult

GRAFIC Turiștii români cheltuie în afara țării mult mai mult decât o fac străinii în România. Turismul contribuie cu aproape 20% la deficitul de cont curent al țării

ANALIZĂ Economedia. Cât de rigide sunt cheltuielile statului: Din 10 lei intrați la buget sub formă de venituri fiscale și contribuții de asigurări, mai bine de 8 lei se duc pe salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale

ANALIZĂ Economedia: Băncile încă stau pe un munte de bani. Ce se întâmplă cu dobânzile la care se împrumută guvernul Ciolacu

ANALIZĂ. România are puține bazine olimpice funcționale, dar proiecte de 165 de milioane de euro pentru infrastructură de înot. Ce planuri de șantiere are țara cu un campion olimpic la natație care se antrenează iarna într-un “balon”? 

Pofta românilor pentru covrigi a crescut, în contextul unor prețuri din ce în ce mai mari la restaurante. Luca, Petru, Gigi și Matei, primele patru simigerii din țară, au raportat afaceri de aproape 760 milioane lei anul trecut

EXCLUSIV Cum au de suferit oamenii de afaceri din cauza noului portal de la Registrul Comerțului: credite blocate, date publicate la liber / Softul funcționează prost, deși a costat 40 de milioane de euro

EXCLUSIV Economedia. Linia de tren București – Giurgiu, start lansat, dar sub potențial: Traficul este la mai puțin de jumătate din prognoză

ANALIZĂ Economedia: O nouă lună cu împrumuturi la turație maximă pentru Guvernul Ciolacu. La ce nivel au ajuns împrumuturile pentru finanțarea deficitului bugetar și plata datoriei vechi

ANALIZĂ Traficul de pe aeroporturile din România a revenit în prima jumătate a anului la nivelul pre-pandemie. Ce terminale noi au fost inaugurate în 2024? (FOTO)

Pentru România, consumul de gaze din 2023 a fost cel mai mic din ultimele decenii, pe fondul închiderii aproape totale a marilor capacități industriale din chimie, siderurgie, metalurgie. Datele obținute de Economedia arată că consumul de gaze a fost de 9,6 miliarde de metri cubi în 2023, cel mai mic nivel din ultimii zece ani cel puțin. Chimia este, de departe, cel mai mare consumator de gaze al țării. România mai are funcțional combinatul Azomureș, dar acesta, motivând prețurile mari de achiziție a gazului, a suspendat producția aproape tot anul 2023. Abia în ianuarie 2024 producția a fost reluată, însă aceasta rămâne la 65% din capacitate.

În acest moment, consumul de gaze al României este mai mult susținut de populație, prin termie și centralele individuale, nu de industrie, o situație complet inversă celei unei economii sustenabile. În aceste condiții, România nu are ce să mai reducă din consum. O spune chiar Ion Sterian, directorul Transgaz, operatorul Sistemului Național de Transport gaze.

„Consumul pentru 07.03.2024 este de aproximativ 39 milioane de metri cubi, din care:

– consum industrial aproximativ 13 milioane de metri cubi (33%)

– ⁠consum populație și asimilați aproximativ 26 milioane de metri cubi (67%)

Exact invers față de statele occidentale industrializate puternic. Acolo e cam 30% populație, 70% industrie… Nu putem reduce consumul. La populație, în niciun caz, industrie nu prea mai avem”, a declarat Ion Sterian pentru Economedia.

Imediat după apariția comunicatului de la UE, cu recomandarea de a reduce și mai mult consumul, ministrul Energiei Sebastian Burduja a venit cu o poziție contrară celei a Bruxelles-ului arătând că România nu numai că nu anticipează reducerea consumului de gaz, dar spune că România îl va crește, prin începerea exploatării în Marea Neagră, cu start în 2027, care ar urma să facă din țara noastră primul producător din UE, repornirea combinatelor chimice și extinderea rețelei de gaze în teritoriu.

Dacă în ceea ce privește termia putem să considerăm că aceasta va contribui la creșterea consumului, două mari termocentrale fiind deja lansate în licitație de construcție, Craiova și Constanța (160 și 200 MW), extinderea rețelei se face timid, iar de repornirea chimiei, aproape nimic. Faptul că industria nu mai consumă, deși prețul gazului a scăzut de aproape 10 ori față de 2022, poate fi pusă fie prin optimizarea la maximum a consumurilor energetice, fie prin faptul că, pur și simplu, nu mai funcționează cu gaz. De altfel, într-un răspuns recent către Economedia, Burduja a spus că exact așa arată lucrurile. „Trebuie avut în vedere că prețurile au scăzut la niveluri mai mici față de anii anteriori, însă nu au revenit la nivelul de dinainte al pandemiei. Nici consumul nu a revenit la nivelul anilor 2020. Totodată, gazul este combustibil de tranziție, și mulți agenți economici au investit în surse alternative/verzi, pe bază de resurse regenerabile, reducându-și astfel consumul de gaze”, a spus ministrul. Traducerea: firmele au cam renunțat la gaz. Dacă au renunțat la gaz, atunci e neclar cum se repornește chimia, mai ales că fabricile de îngrășăminte din fostul gigant Interagro sunt închise de mult timp. Trei au fost cumpărate de grupul Pambac, controlat de Eusebiu Guțu, dar nu au fost puse în producție, încă două sunt la vânzare, dar la multiplele licitații organizate de lichidator nu s-a prezentat nimeni interesat.

Înainte de război, grupul rus Gazprom exporta anual aproximativ 177 miliarde metri cubi de gaze, prin mai multe conducte, spre pieţele sale cheie din Europa şi Turcia. Acum, exporturile au scăzut cu 70%. Pierderea rutei de tranzit prin Ucraina ar urma să diminueze semnificativ accesul Rusiei la piața europeană. În fapt, gazul rusesc continuă să-și găsească drum către Europa, numai că vine prin alte căi, una din ele fiind cea turcă, gazoductul Southstream. Ajungând în Turcia, este vândut ca produs turcesc, nu rusesc, așa că poate urca pe conducte către țările din Europa Centrală și de Est, inclusiv în, și prin România.

România este printre puținele țări din Europa care pot asigura mare parte din consumul intern din surse proprii. Avem trei mari producători: Romgaz, Petrom și BSOG, în Marea Neagră. De asemenea, avem și legături prin gazoducte cu toți vecinii, cu excepția Serbiei, și putem aduce gaze din import atât pe ruta sudică, prin Bulgaria, cât și din Vest, prin Ungaria.