Asociația Pro Infrastructură: 2026 ar putea aduce un record de 188 kilometri de fir (simplu) modernizat de cale ferată, în scenariu moderat / Rutele feroviare rapide, la jumătate față de drumurile de viteză și ecartul crește / Ce vagoane și locomotive noi intră în circulație

Anul 2026 ar putea aduce un record de 188 kilometri de fir (simplu) modernizat de cale ferată, în scenariu moderat, plus încă 44 de kilometri în scenariu optimist, alături de vagoane și locomotive noi care intră în circulație, însă ecartul modernizării căii ferate rapide față de autostrăzi și drumuri de viteză crește, arată o estimare realizată de Asociația Pro Infrastructură.

Asociația susține că domeniul feroviar este imprevizibil din lipsă de interes politic și slabă capacitate administrativă, însă fermitatea termenului PNRR este încurajator pentru o estimare în 2026 pentru un record de 188 kilometri de fir (simplu) modernizat în scenariul moderat-realist și încă 44 km în cel (foarte) optimist.

API susține că vor fi gata aproape toți cei 500 km de linie reparată prin programele Quick Wins și reînnoiri finanțate prin PNRR.

Analize Economedia

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

La material rulant, Asociația arată că vor intra în circulație toate cele 139 vagoane și 55 locomotive reconstruite, plus 16 locomotive noi Alstom Traxx. Și 20 de trenuri InterRegio de la PESA. Toate acestea prin PNRR.

Pe Programul Transport (PT) vor veni 26 de rame Alstom Coradia Stream rămase din totalul de 37.

730 kilometri de cale ferată modernizați

API amintește că până la 1 ianuarie 2026 s-au modernizat, începând cu anul 2000, aproximativ 730 km de cale ferată, din care 600 km permit viteze de 140-160 km/h.

E vorba de Constanța-București-Predeal, Brașov-Bod, Albești-Sighișoara-Deva-Câmpuri Surduc, Ilteu-Arad-Curtici, plus scurte segmente de fir nou deschise pe Timișoara-Lugoj și Episcopia Bihor-frontieră.

Astfel, Asociația arată că, dacă la autostrăzi și drumuri expres am ajuns la 1.416 kilometri în exploatare, aproape 850 km contractați pentru (proiectare și) execuție și încă vreo 480 în licitație, la feroviar ne putem lăuda doar cu acei 730 kilometri modernizați plus 290 aflați în licitație și proiectare pe Craiova-Caransebeș și București-Giurgiu.

Drept urmare, comparativ, asociația susține că rutele feroviare „rapide” sunt cam la jumătate față de drumurile de viteză și ecartul va crește în viitorul apropiat.

Ce modernizări de cale ferată se deschid în 2026

API estimează că în 2026 vom avea deschideri de fir modernizat prin PNRR pe Lugoj-Timișoara (FCC, 59 km), Cluj-Poieni (Arcada, 66 km) și Aleșd-Oradea-Episcopia Bihor (WeBuild, 41 km).

Potrivit Asociației, este fezabil și Vadu Crișului-Aleșd, un segment de 14 km din lotul FCC.

Asociația atrage atenția că sunt însă inaugurări „faza 1”, în graba PNRR, adică strictul necesar: inițial un singur fir și peroane înalte, dar fără supratraversări rutiere, fără ecoducte și, în cazul sectoarelor dintre Cluj-Napoca și Oradea, fără electrificare finalizată. Faza 1 înseamnă un stadiu fizic de execuție de aproximativ 70%.

„Iată că, dacă birocratul român este strâns cu ușa unui termen-limită PNRR dur, se pot face modernizări feroviare și în 2-3 ani de execuție, nu ca pe coridorul principal Curtici-Constanța unde a luat în medie 7-8 ani să se ajungă la un fir nou complet cap-coadă pe fiecare contract, indiferent de gradul de dificultate, iar unele tronsoane se vor termina în peste 10 ani”, subliniază API.

Însă Asociația susține că inaugurarea tronsonului PNRR Poieni-Vadu Crișului (FCC, 38 km) este la categoria „ultra optimist”. Zona este blocată birocratic de Apele Române de mai bine de un an. Conform Asociației, cei de la Ape nu și-au putut asuma care este nivelul de inundații al Crișului Repede: să ia în calcul barajele și amenajările din zonă sau nu? Până la urmă dezbaterea birocratică a fost pierdere de vreme fiindcă s-a revenit la nivelul prevăzut inițial, adică linia va rămâne practic la cotă actuală, mai arată Asociația.

Loturile Caransebeș-Lugoj (Arcada) și Timișoara-Arad (WeBuild) au fost scoase din PNRR din cauza unei greșeli administrative. În lipsa „sperietorii” PNRR-2026, este posibil să fie „lălăite” în stilul obișnuit, mai ales că nu este gata transferul lor pe Programul Transport, mai susține Asociația. Fiind însă la câmpie, cu puține ameliorări de traseu la 160 km/h, API nu exclude apariția unor porțiuni de fir nou în 2026.

Calea ferată nouă este finalizată pe toată distanța Arad-Deva-Simeria (154 km), cu excepția secțiunii de 17 km a Aktor, împotmolită în cele trei tuneluri de la Sălciva care vor scurta traseul cu 2,5 km. Totuși, porțiunile de fir nou deschise în 2025 la Vețel (6 km) și Vărădia (1 km), dublarea pe 18 km la Bata/Bătuța și trecerea tonajului necesar pe cele 5 poduri peste Mureș date în trafic anul trecut, duc împreună la circulație pe linie dublă cu 120-160 km/h și scăderea timpilor de parcurs în mersul 2026-2027, deci e posibil Arad-Deva într-o oră și 45 min. Asociația arată că, cândva prin 2030, când va fi gata și Aktor după vreo 13 ani de șantier, putem spera la Arad-Deva în puțin peste o oră, timpul de referință din 1995 reducându-se aproape la jumătate.

API mai arată că situația modernizării între Brașov și Sighișoara (110 km) este tot critică după 5 ani în teren, niciuna din cele 15 variante de viteză în lungime totală de 60 km nefiind inaugurată, iar estimarea Asociației de finalizare se menține „după 2030”.

În 2026 avem șanse bune ca Arcada să deschidă varianta Vânători pe firul 1 (3,74 km) împreună cu stația Vânători și intervalul Vânători-Albești (total 8 km). Optimist vorbind, Arcada ar da în trafic și varianta Mureni (2,2 km), prin tunelul străpuns în 2025.

Tot în scenariul optimist intră și varianta Feldioara 1 (Euroconstruct, 4 km). Este posibilă dublarea firului nou Bod-Stupini după ce e gata podul peste Ghimbășel, ceea ce ar permite creșterea vitezei între Brașov și Bod (10 km) la 120 km/h cu un oarecare câștig de timp.

Tot pe coridorul principal se vor termina în prima parte a lui 2026 stațiile Fetești și Ciulnița, încheind astfel reconstrucția dintre București și Constanța cu un câștig de câteva minute la trenurile spre litoral.

Din păcate, linia București-Câmpina, care a fost prima refăcută la începutul anilor 2000, își arată vârsta și este posibil ca timpii de parcurs să crească în 2026, mai ales pe București-Ploiești, arată API.

Asociația susține că în 2026 va continua proiectarea noilor modernizări.

București-Giurgiu (55 km) faza 2 va asigura electrificarea liniei, un viaduct nou în zona dificilă Daia, refacerea gărilor cu peron înalt, semnalizare ERTMS.

În 2025 s-au semnat contracte pe Craiova-Caransebeș (235 km), pe loturile 4, 5 și 6 de la Drobeta Turnu Severin la Caransebeș. Totuși, loturile 1, 2 și 3 (cel mai important, cu tunelul Balota lung de 6,2 km) nu sunt atribuite și rămâne de văzut dacă licitațiile vor reuși sau vom vedea noi anulări și relicitări în 2026.

În acest an, API aștepată și închiderea contractelor PNRR de tip Quick Wins și reînnoiri care însumează aproximativ 500 km din care cam 100 km sunt gata din 2025. „Ar fi nepotrivit să adunăm proiectele QW laolaltă cu modernizările deoarece lucrările QW sunt reparații (RK) ambalate în investiții ca să vină finanțarea europeană”, arată Asociația.

Ele vor aduce timpii de parcurs ceva mai aproape de cei proiectați pe trasee precum Simeria-Livezeni, București-Craiova, Cluj-Napoca-Teiuș, Apahida-Dej-Baia Mare, Craiova-Pitești, București-Pitești (reînnoire) și Tecuci-Iași. Totuși, pe unele din aceste tronsoane timpii vor fi departe de cei proiectați: spre exemplu, București-Craiova se făcea în 2 ore în 1995, iar mersul 2026 dă 3 ore și 50 min și putem spera la o scădere în mersul 2026-2027 doar până la 2h 45min, optimist.

API arată că călătorii vor beneficia de realizările PNRR și la capitolul material rulant. Cel mai probabil vor fi livrate toate cele 55 locomotive reconstruite de Softronic, Reloc Craiova și SCRL Brașov cu motoare asincrone și toate piesele noi, în afară de șasiu, asigurând o fiabilitate mult mai bună și eficiență energetică sporită. Vom avea și cele 16 locomotive Alstom Traxx, foarte avansate tehnologic. O treime din nevoia de tracțiune a CFR Călători va fi dată de locomotive noi sau refăcute cu tehnologii recente, deci putem spera la mai puține trenuri blocate în câmp.

Aproape sigur și la vagoane se va ajunge la cele 139 prevăzute a fi reconstruite prin PNRR la Electroputere VFU Pașcani, Grivița și Remarul 16 Februarie. Impactul de doar 15% din parcul CFR Călători nu va fi atât de mare ca la locomotive. Asociația speră continuarea modernizării de vagoane pe Programul Transport.

Tot PNRR prevede 20 de rame InterRegio livrate de polonezii de la PESA. Trenul lor se află momentan în teste pe rețeaua CFR și API speră că nu se vor pierde banii și la acest capitol. În acest an, API estimează că vor circula și una-două rame Regio tot ale PESA care nu sunt la fel de urgente, nefiind parte din PNRR.

Cel mai probabil în 2026 se vor livra și celelalte 26 de unități Coradia Stream din totalul de 37 care vor fi operate de CFR Călători și Interregional Călători.

„Vom vedea cât de rapid vor veni ramele și cum se va negocia noul act adițional între Alstom și ARF, actualul expirând la sfârșit de ianuarie. Lipsa acută de material rulant pune ARF într-o poziție slabă de negociere. Noile trenuri sunt așteptate ca pâinea caldă și de operatori, fiind mult mai eficiente față de “garniturile” de locomotivă cu 6 osii cuplată la un singur vagon”, conchide API.