Varianta Omicron a coronavirusului amenință să intensifice dezechilibrele care încetinesc creșterea și cresc costurile, a transmis miercuri Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), instituția care și-a majorat semnificativ previziunile privind inflația față de acum trei luni, scrie Financial Times.
Noua variantă, care a fost identificată săptămâna trecută, ar putea întârzia revenirea la normalitate a economiei mondiale, a avertizat organizația internațională cu sediul la Paris.
Factorii de decizie monetară ar trebui să fie „prudenți”, a adăugat OCDE, spunând că cea mai urgentă cerință de politică este accelerarea acordării vaccinurilor Covid la nivel global.
Recomandările au venit alături de perspectivele economice lansate de două ori pe an. Acestea au menținut previziunile de creștere globală la niveluri similare cu cele de acum trei luni, dar au crescut semnificativ așteptările privind inflația.
În cadrul G20, OECD și-a crescut prognoza de inflație pentru 2022 de la 3,9% în previziunile din septembrie la 4,4% în prezent. Cele mai mari creșteri au fost în SUA și Marea Britanie, unde prognozele inflației pentru anul viitor au crescut, în ambele țări, de la 3,1% la 4,4%.
Laurence Boone, economist-șef al OECD, a declarat pentru Financial Times că varianta Omicron „se adaugă la nivelul deja ridicat de incertitudine și asta ar putea fi o amenințare la adresa redresării, întârziind revenirea la normalitate sau ceva și mai rău”.
Ea a subliniat necesitatea ca factorii de decizie să comunice în mod clar că nu vor crește ratele dobânzilor ca urmare a crizei de aprovizionare, ci vor fi gata să acționeze dacă presiunile prețurilor s-ar extinde.
OECD a remarcat că redresarea globală a fost mult mai puternică decât se aștepta inițial în 2021, dar a spus că acest lucru a creat acum o serie de dezechilibre dăunătoare care ar putea persista mai mult decât se aștepta. „Criza de aprovizionare riscă să încetinească creșterea și să prelungească inflația ridicată”, a spus Boone.
Numai în sectorul auto, OECD a calculat că întreruperile aprovizionării au redus cu peste 1,5% dimensiunea economiei germane în acest an și cu peste 0,5% în Mexic, Republica Cehă și Japonia.
Pe lângă aceste dezechilibre între cerere și ofertă, mesajul principal al OECD a fost că au apărut multe alte dezechilibre mari în economia globală. Acestea variază de la furnizarea de vaccinuri – care este mult mai mare în țările bogate; un decalaj tot mai mare de performanță economică între economiile avansate și piețele emergente; și o divizare între performanța pe piața muncii a țărilor europene și a SUA.
În Europa, forța de muncă este mai bine protejată și ocuparea este mai ridicată decât nivelurile de dinaintea pandemiei, dar producția economică nu și-a revenit pe deplin. În SUA, este pe de-a dreptul invers.
În previziunile economice, OECD a estimat că creșterea economică mondială va încetini de la 5,5% în acest an la 4,5% în 2022, urmată de o expansiune de 3,2% în 2023.
Inflația din țările G20 era probabil să scadă la 3,8% în 2023, după ce a atins 4,4% anul viitor. Cu toate acestea, OCDE a estimat că inflația va fi sub 2% în zona euro în 2023, față de 2,4% în Marea Britanie și 2,5% în SUA.