Avocat: IMM-urile, mult mai „slăbite” în fața schimbărilor fiscale dese. Tot mai multe firme iau în calcul „exodul fiscal”

La șase luni de la începutul lui 2025, mediul de afaceri românesc resimte puternic presiuni fiscale și legislative, iar IMM-urile sunt mult mai „slăbite” în fața schimbărilor dese de reglementare și fiscale, ceea ce prefigurează o creștere a numărului de insolvențe și falimente, avertizează specialiștii Buju Stanciu & Asociații.

Conform lor, tot mai multe firme iau în calcul “exodul fiscal” către jurisdicții unde cadrul legal și fiscal este mai prietenos dezvoltării pe termen lung, cum ar fi Emiratele Arabe Unite, Singapore, Irlanda, Elveția sau Cipru.

Avocații susțin că, în același timp, autoritățile fiscale au devenit mai agresive în colectarea taxelor, crescând semnificativ frecvența controalelor inopinate. Pentru a tempera sau combate greutatea fiscală din România, antreprenorii apelează tot mai des la audit legal preventiv sau solicită consultanță pentru a-și muta firmele în alte țări, pe fondul dorinței de stabilitate și predictibilitate pe termen mai lung.

Analize Economedia

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

Încetinirea economiei amplifică aceste provocări – PIB-ul României a stagnat practic în primul trimestru (+0,2% față de T1 2024) pe fondul răcirii consumului și industriei, în timp ce inflația anuală rămâne ridicată (circa 5% în primăvară). Toate aceste evoluții exercită presiune suplimentară asupra companiilor, mai ales în contextul eforturilor guvernului de a reduce un deficit bugetar ce poate depăși pragul critic de 8% din PIB.

Numărul de insolvențe a crescut cu peste 9 % în 2024, iar avocații se așteaptă la noi creșteri pe fondul înăspririi fiscalității. Pe partea de inspecții fiscale, ANAF a finalizat 132 de acțiuni în trimestrul I 2025, stabilind obligații suplimentare de peste 100 mil. lei. „Când deficitul bugetar se ține cu greu sub 9 %, autoritățile devin mult mai agresive în colectare. Vedem controale inopinate, reevaluări de TVA, verificări la persoane fizice cu risc. Antreprenorii vin preventiv la noi pentru audituri juridice, nu doar când apar citațiile”, declară Marius Stanciu, partener fondator Buju Stanciu & Asociații.

Presiuni fiscale și legislative la cote ridicate

Guvernul, constrâns de nevoia consolidării bugetare, a anunțat măsuri fiscale menite să crească veniturile statului, ceea ce se traduce prin controale mai riguroase și reguli mai stricte pentru firme. Banca Națională a vorbit încă de la finalul lui 2024 despre necesitatea unei „diete” economice, iar analiștii evidențiază gravitatea situației finanțelor publice. În acest climat, agențiile de control precum ANAF și-au intensificat verificările la companii, urmărind fiecare leu datorat statului.

„În acest context, este inevitabil ca autoritățile și instituțiile publice cu drept de control, în special ANAF, să intensifice verificările, mai ales asupra companiilor. Într-o economie aflată sub presiune, fiecare leu contează, iar entitățile care nu sunt pregătite vor simți din plin forța viitoarelor măsuri. De aceea, este important ca antreprenorii să ia în considerare realizarea unui audit legal preventiv, util pentru conformarea la noile rigori legislative și la menținerea sănătății afacerii”, explică Victor Buju, avocat specializat în fiscalitate și partener al societății de avocatură Buju Stanciu & Asociații.

Astfel, auditul legal preventiv – o analiză proactivă a conformității operațiunilor unei companii cu legislația în vigoare – începe să fie tot mai des folosit de firmele locale drept „scut” împotriva riscurilor legislative și economice. În economiile mature, acest tip de audit este o practică standard, recunoscută pentru rolul său în asigurarea sustenabilității afacerilor. La noi, deși conceptul nu a fost până acum în prim-plan, tot mai multe companii îi văd utilitatea în contextul actual. În ultimele luni din 2024, interesul pentru audituri juridice preventive s-a dublat față de restul anului, pe fondul incertitudinii ridicate privind anul 2025. Cele mai multe firme care au apelat la astfel de evaluări provin din domenii precum IT, retail (comerț și servicii) sau real-estate, sectoare unde dinamica pieței și schimbările legislative frecvente impun o atenție sporită la risc. Faptul că aceste industrii optează preventiv pentru audit legal arată gradul de vulnerabilitate, dar și de conștientizare a riscurilor în mediul de business actual.

Nevoia de stabilitate și măsuri de adaptare: antreprenorii, tot mai interesați să își mute firmele în alte țări

În fața volatilității economice și normative, antreprenorii își doresc stabilitate și predictibilitate. Orice business plan solid are nevoie de un cadru fiscal coerent, cu taxe previzibile și reguli care să nu se schimbe peste noapte. Din păcate, realitatea ultimului an a însemnat modificări legislative frecvente și creșteri de impozite care au erodat încrederea mediului de afaceri. Povara fiscală tot mai mare, schimbările dese de lege și impredictibilitatea din România determină tot mai mulți antreprenori să își mute firmele în alte țări.

Conform datelor colectate de Buju Stanciu & Asociații, interesul pentru soluții de optimizare fiscală și mutarea rezidenței fiscale a crescut cu peste 50% în ultimii ani – un semn clar că firmele caută alternative pentru a-și proteja profitabilitatea și viitorul. Țări precum Emiratele Arabe Unite, Singapore, Irlanda, Elveția sau Cipru se numără printre destinațiile atractive, având politici fiscale mult mai avantajoase și un climat de afaceri stabil, comparativ cu România. Stabilitatea legislativă din aceste jurisdicții le permite antreprenorilor să își facă planuri pe termen lung, fără teama unor schimbări bruște de reguli sau taxe.

Tendința mutării rezidenței fiscale este vizibilă și în rândul startup-urilor din tehnologie sau al profesioniștilor freelance. Aceste afaceri au adesea flexibilitatea de a opera remote, fără o prezență fizică fixă, ceea ce face relocarea peste hotare o opțiune viabilă.

“Schimbarea rezidenței fiscale din România a devenit un subiect de interes major pentru antreprenorii locali, iar în 2025 ne așteptăm ca acest fenomen să se intensifice. Principalele motive pentru această tendință țin de presiunea fiscală crescută, dorința de a accesa piețe mai competitive și de a beneficia de regimuri fiscale mai favorabile în alte jurisdicții. În ultimii ani, România a adoptat măsuri de consolidare fiscală – de la majorarea taxelor la limitarea unor deduceri –, ceea ce a creat un mediu mai puțin prielnic pentru antreprenori. Incertitudinea legislativă, modificările frecvente ale Codului Fiscal, toate acestea adaugă la nesiguranța mediului de afaceri. Mulți antreprenori români din IT sau freelancing și-au construit modele de business ce nu necesită o prezență locală permanentă, permițându-le să își relocheze rezidența fiscală în țări mai avantajoase”, explică Marius Stanciu, avocat și partener fondator al Buju Stanciu & Asociații. Cu alte cuvinte, în lipsa predictibilității interne, tot mai multe firme autohtone iau în calcul “exodul fiscal” către jurisdicții unde cadrul legal și fiscal este mai prietenos dezvoltării pe termen lung.

Concluzie: Adaptarea prin prevenție și parteneriate strategice

În concluzie, mediul de business din România la jumătatea anului 2025 se caracterizează prin provocări majore, dar și printr-o capacitate tot mai mare de adaptare a antreprenorilor. Companiile care investesc în prevenție – indiferent că vorbim de audituri juridice periodice, consultanță fiscală strategică sau reorganizarea modelului de business – au șanse sporite să traverseze cu bine această perioadă turbulentă.

Specialiștii subliniază că o schimbare de mentalitate este necesară: de la reacția pasivă la schimbări, la acțiunea proactivă. „Prea mulți antreprenori ajung la profesioniștii în drept doar după ce problemele apar. Contextul actual impune o schimbare de abordare. În vremuri în care austeritatea este iminentă, prevenția și adaptarea fac diferența între o companie care supraviețuiește și una care prosperă”, conchide Marius Stanciu.

Astfel, apelând la consultanți cu expertiză și implementând din timp soluții inteligente – de la optimizare fiscală la protecție legală preventivă –, antreprenorii pot transforma vulnerabilitățile identificate în puncte forte. Iar într-un mediu atât de imprevizibil, această agilitate poate fi elementul cheie care separă business-urile de succes de restul.