Sursa foto: Pixabay
Pandemia COVID nu a venit doar cu vești proaste. Perioada de restricții a dus la o creștere semnificativă a numărului de femei care așteaptă un copil. În luna martie 2021, numărul nou-născuților a fost mai mare cu 1.749 față de aceași lună din 2020, iar perspectivele indică un adevărat „baby boom” în următoarele luni, indică o analiză realizată de Frames împreună cu o clinică medicală.
Potrivit celor mai noi date de la Institutul Național de Statistică, în luna martie 2021 s-a înregistrat naşterea a 13.606 copii, cu 1.790 mai mulţi copii decât în luna februarie 2021.
Medicii spun că asistăm la un fenomen în creștere, stimulat de condițiile speciale din pandemie.
„Oamenii au stat mai mult în casă și acest lucru i-a făcut să fie mai atenți și mai preocupați de viața de cuplu. Pentru cuplurile care nu erau decise să facă pasul spre natalitate, pandemia a fost un adevărat stimul, dorința de a avea un copil trecând peste toate provocările generate de criză”, afirmă dr. Edu Antoine, conferențiar universitar.
Potrivit datelor clinicii, numărul femeilor care au rezervat o vizită prenatală a crescut semnificativ în ultimele 4 luni. Și alte clinici specializate au înregistrat date similare.
„Dorința de a rămâne înscărcinate le-a făcut pe multe femei să vină să afle cum stau cu sănătatea. Numărul vizitelor la medic a crescut de peste 3 ori, iar cel al sarcinilor confirmate a avansat cu peste 400% față de perioada dinainte de criză”, arată un raport al clinicii.
Statisticile INS arată că sporul natural negativ a crescut în luna martie 2021 faţă de cel din luna martie 2020 (-16.293 persoane în luna martie 2021, față de -10.734 persoane în luna martie 2020).
2020 a fost anul cu cele mai puține nașteri din 1967, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. Au venit pe lume 161.320 de copii, cu peste 40.000 mai puțini ca în anul 2019.
Potrivit estimărilor clinicii, în 2021, numărul copiilor nou-născuți ar putea trece de 200.000, cu un vârf de nașteri în perioada iulie-august 2021.
Potrivit datelor clinicii, cele mai multe femei însărcinate în această perioadă provin din mediul urban, au vârste între 25-39 ani și se află, în cele mai multe cazuri, la primul copil.
„Gravidele provin, în multe cazuri, din cupluri cu 7-8 ani de relație pentru care, cel puțin până acum, natalitatea nu a reprezentat o prioritate. Am avut și multe femei aflate la al doilea copil, în special în jurul vârstei de 32-36 de ani. În cazul femeilor tinere, cu vârste de până în 25 de ani, natalitatea reprezintă încă un procent redus, cauzele având legătură cu statutul marital, cu condițiile economice și cu focusul pe job”, arată statisticile.
Româncele își doresc să devină mame
Creșterea numărului femeilor însărcinate vine să confirme un fenomen anticipat în astfel de perioade. Nu numai în România se întâmplă acest lucru. Spre exemplu, Marea Britanie înregistrează cel mai mare număr de gravide din ultimii 5 ani.
Potrivit datelor Serviciului Național din UK, încă din septembrie 2020 numărul vizitelor prenatale la clinicile specializate a crescut semnificativ (58.135 de rezervari) – cel mai mare număr pentru luna respectivă din 2015 și în creștere cu 6,8% față de anul 2019.
Potrivit publicației La Stampa, în perioadele de criză, cu puternice conotații sociale, oamenii devin mai atenți la natalitate, își doresc mai mult să aibă un copil.
S-a întâmplat acest lucru, de exemplu, după cel de-al Doilea Război Mondial, după tragedia de la WTC și după tsunami-ul din 2004, din Oceanul Indian.
Potrivit unui barometru realizat de Frames, în perioada 12-20 februarie 2021, pe un eșantion de 350 de femei, 7 din 10 respondente au declarat că pandemia le-a schimbat semnificativ modul de viață.
„Pandemia COVID a schimbat, din multe puncte de vedere, modul în care româncele percep realitatea. Dacă înainte de criza sanitară se gândeau în primul rând la carieră și mai puțin la starea de sănătate, în 2021 percepția s-a modificat semnificativ. Pentru 7 din 10 femei, sănătatea a devenit principala preocupare. De la modul în care arată fizic la prevenția bolilor, natalitate și importanța unei familii sănătoase, româncele sunt mai focusate ca oricând pe rezultate concrete în viața personală”, a declarat dr. Andreea Avram.
54% dintre femeile fără copii, chestionate în cadrul barometrului, afirmau că și-ar dori să rămână însărcinate, chiar și în condițiile grele de pandemie. Numai 23% spuneau că nu iau în calcul o sarcină, iar restul au evitat să răspundă.
„Pandemia ne-a făcut să înțelegem cât de importantă este familia, iar dorința în creștere de a avea un copil reflectă această perspectivă. Motivele asociate cu natalitatea sunt multiple, de la dorința de a-și consolida relația cu partenerul, la o schimbare sensibilă și tot mai puternică în mentalul feminin”, a declarat medicul.
Potrivit raportului clinicii, dorința de a fi mamă începe, ușor dar sigur, să depășească ca importanță cariera, de a urma un stil de viață agitat, mai ales în mediile corporatiste.
„Are legătură, bineînțeles, și cu perspectivele economice, cu siguranța oferită de cei doi ani de concediu maternal și reconsiderarea importanței căminului, sentimentul unic de siguranță oferit de familie”, a precizat dr. Edu Antoine.
De la frică și incertitudine la entuziasm și optimism
Criza COVID a adus pentru mulți români frică și incertitudine. În 2020, oamenii au stat mai mult în casă și au interacționat mai puțin cu cei din jur.
Dincolo de efectele economice, pandemia a afectat și viața de familie. Multe cupluri s-au destrămat, dovadă creșterea numărului divorțurilor, pentru altele a fost un motiv de unitate.
„Criza COVID i-a făcut pe mulți români să își reseteze standardele de viață, obiceiurile, percepțiile legate de prezent și viitor”, spune dr. Avram.
„Printre efectele pozitive ale acestui fenomen se numără și o preocupare mai atentă asupra sănătății. Românii au devenit mai atenți la ce mănâncă, la activitatea fizică, la starea generală de sănătate, iar acest lucru s-a văzut în numărul în creștere al vizitelor la medic, mai ales a femeilor”, a mai afirmat aceasta.
Dacă înainte de criza COVID, 61% dintre femei ajungeau la medic doar când aveau nevoie, acum 52% vor să o facă trimestrial, iar numai 17% doar când au nevoie.
„E o schimbare de percepție pe care o punem în legătură cu pandemia și, mai ales, cu dorința de a adopta un stil de viață mai sănătos. Prevenția a trecut de la stadiul de concept la realitate, vizitele la ginecologie, de exemplu, crescând semnificativ în ultimele luni. Sperăm ca perioada post pandemie să consolideze acest trend pozitiv”, afirmă dr. Edu.