Banca Transilvania a revizuit ușor în jos estimările privind evoluţia economiei României în acest an, previzionând o creştere a Produsului Intern Brut de 2,9% în 2023, față de estimarea anterioară de 3%, arată cel mai recent raport semnat de Andrei Rădulescu, director Analiză macroeconomică, Banca Transilvania.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

- articolul continuă mai jos -

„Am actualizat scenariul macroeconomic central pe termen scurt și mediu pe economia României prin încorporarea celor mai recente evoluții ale indicatorilor macro-financiari, mondiali, europeni, regionali și interni, inclusiv estimările provizorii (2) privind dinamica PIB-ului și componentelor din trimestrul IV și întreg anul 2022. Previziunile macroeconomice actualizate exprimă perspective de consolidare a procesului de relansare economică post-pandemie în trimestrele următoare, pe fondul continuării fluxurilor investiționale în economie, în contextul implementării programelor Uniunii Europene și nivelului accesibil al costurilor reale de finanțare”, arată banca.

Astfel, conform noilor previziuni ale Băncii Transilvania, economia României ar putea crește cu ritmuri anuale de 2,9% în 2023 (decelerare de la 4,7% în 2022), 3,7% în 2024, respectiv 4,0% în 2025.

Analize Economedia

calcule buget
investiții, creșteri, acțiuni, bursă, taur, bull
cresteri, dividende, bursa, piata de capital
Dubai proprietati imobiliare
România-Ungaria steaguri
un programator lucreaza la un laptop
adrian-dragos-paval-dedeman
economie calcule
somer calculator
burse, piete, multipli
bani, lei, economie, finante, deficit, inflatie
armata romana, capu midia, romania, nato, militari, soldati, antrenament, exercitiu militar, himars, rachete, sisteme de aparare aeriana
auto, masina chinezeasca
om robot industria automotive
transport
studenti, universitate, academie, absolventi
Piața de curierat, România, Cargus, Sameday, Fan Courier, Profit net, Cifră de afaceri, Pachet
Fermier cu legume
linie asamblare Dacia
Imagine apa piscină
Job, căutare de job, șomeri, tineri șomeri
Knauf Insulation, fabrica vata minerala sticla
George-Simion-Nicusor-Dan (1)
Steaguri Romania si UE
bani, lei, finante, bancnote, euro, 5 lei
bec iluminat, becuri
piata auto, uniunea europeana, romania
recesiune
sua dolari drapel ajutor steag flag us bani karolina-grabowska-4386425
Piata 9 restaurant

Conform băncii, scenariul este susținut de perspectivele de continuare a ciclului investițional postpandemie, pe fondul premiselor de implementare a programelor lansate de Uniunea Europeană după incidența crizei sanitare și de diminuare a costurilor nominale de finanțare (în contextul temperării presiunilor inflaționiste).

De asemenea, fenomenul de nearshoring și nivelul ridicat de încredere pe care capitalul străin îl are în potențialul de creștere și dezvoltare pe termen mediu sunt factori care susțin continuarea ciclului investițional post-pandemie, mai arată Andrei Rădulescu.

Conform previziunilor actualizate ale băncii, investițiile productive ar putea să crească cu rate anuale în accelerare de la 5,5% în 2023 la 5,8% în 2024, respectiv 7,2% în 2025, cu impact de antrenare în economie.

În scenariul actualizat, consumul privat (principala componentă a PIB) s-ar putea majora cu dinamici anuale de 2,9% în 2023 (în decelerare de la 5,5% în 2022, dat fiind că nivelul ridicat al inflației are impact nefavorabil pentru venitul real disponibil al populației), 4,8% în 2024 și 4,8% în 2025 (date fiind perspectivele de convergență a inflației spre nivelul țintit de banca centrală).

Pentru consumul public previziunile actualizate indică creștere cu dinamici anuale de 3,3% în 2023 și 4,5% în 2024 și 2025, într-o evoluție susținută de implementarea programelor europene.

La nivelul cererii externe nete noile prognoze exprimă perspective de evoluție pentru exporturile și importurile totale cu ritmuri medii anuale de 6,0%, respectiv 7,7% în perioada 2023-2025.

„Atragem atenția cu privire la factorii de risc pentru evoluția economiei naționale în perioada următoare: incertitudinea din sfera macro-financiară mondială, inclusiv ca urmare a persistenței tensiunilor geo-politice; deciziile de politică economică pe plan intern (mai ales ritmul reformelor structurale); modificările climatice”, conchide Banca Transilvania.