„Barometrul tinerilor”: Includerea în zona euro ar trebui să fie prima prioritate noilor europarlamentari/ Peste 70% consideră că nu sunt ascultați de politicieni

Rezultatele unui sondaj de opinie adresat tinerilor, în mediul online, realizat de Europuls evidențiază percepția acestora față de Uniunea Europeană, față de politicieni dar și prioritățile pe care consideră că trebuie să le urmărească viitorii europarlamentari.

Informațiile din comunicatul de presă:

„Dintre aspectele pe care tinerii le consideră benefice în Uniunea Europeană avem într-o proporție majoritară libera circulație a cetățenilor, fondurile europene și oportunitățile care vin cu acestea. Mai mult, cu precădere studenții au fost cei care au menționat recunoașterea nivelului de studii și a specializărilor în Uniunea Europeană. În același ton, avem subiecte sociale aduse în vedere de tineri: politici sociale care ne îmbunătățesc viața, apărarea drepturilor omului, cooperarea dintre state pe diverse teme, multiculturalitatea, toleranța, protejarea democrației, siguranța națională și internațională. sprijin reciproc și asistență pentru dezvoltare, statul de drept, dreptul de a studia și de a lucra în UE.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Aspectele pe care tinerii le consideră negative când vine vorba de Uniunea Europenă sunt primordial menționate de așa-zisa pierdere a suveranității, linie pe care construiesc extremiștii, dar și populiștii. Printre motivele populiste preluate de tineri regăsim considerentul că anumite țări vestice sunt favorizate în detrimentul celor estice, comunicarea deficitară și rigidă a instituțiilor europene, lipsa de transparență, birocrația excesivă. Printre aspectele sociale, tinerii chestionați enumeră tensiunile pe care ei le simt între anumite țări din cauza diferențelor majore ale sistemelor administrative ale statelor, faptul că UE nu comunică suficient cu cetățenii, lipsa de reprezentare a grupurilor minoritare, politicile pentru gestionarea migranților, ec.

Tinerii chestionați sunt conștienți de faptul că viața lor de zi cu zi este afectată de Uniunea Europeană (41,2% mult și 34,6% foarte mult).

Când vine vorba de beneficiile personale aduse de Uniunea Europeană tinerilor chestionați avem drept răspuns:  mobilitățile Erasmus, libera circulație a persoaneleor, nivelul de trai, oportunități de muncă și perfecționare (internships, locuri de muncă, etc.), schimbul intercultural, lipsa costurilor de roaming, infrastructură, nivelul de trai actual, menținerea păcii. accesarea fondurilor europene de către administrația publică a țării noastre, dar și de către ONGuri, etc.

Majoritatea tinerilor chestionați sunt optimiști cu privire la viitorul Uniunii Europene (64,5%) – într-un mod echilibrat am putea spune în comparație cu 17,9% foarte optimiști, 15,1% pesimiști și 2,5% foarte pesimiști.

Majoritatea tinerilor chestionați au încredere în instituțiile europene. Fiind întrebați câtă încredere au pe o scară de la 1 la 5, cea mai mare parte din tineri au răspuns 4 (44,3%), 3 (25,8%), 5 (23,6%), 2 (3,5%) și 1(2,8%). În contrapondere, tinerii au fost întrebați care este nivelul lor de încredere în instituțiile din România, majoritatea indicând gradația 2 (40,9%) pe o scară de la 1 la 5.

60,4% dintre ei consideră că politicile europene sunt importante pentru dezvoltarea României. Totodată, 89,6% consideră că parcursul României în Uniunea Europeană este unul pozitiv.

De la aderarea României în Uniunea Europeană, majoritatea tinerilor chestionați (71,1%) consideră că „România a evoluat bine, dar încă mai sunt probleme de rezolvat.

Printre exemplele de politicieni din România pe care tinerii îi admiră (în ordinea numărului de menționări) : Nicușor Dan, Emil Boc, Victor Negrescu, Siegfried Mureșan, Mircea Geoană, Eugen Tomac, Dragoș Pîslaru, Vlad Gheorghe, Nicu Ștefănuță, Cătălin Drulă, Gabriela Firea, Dan Barna, Remus Cernea, Violeta Alexandru, Ramona Strugariu, Dacian Cioloș, Ilie Bolojan, Mihai Ghigiu, Theodor Paleologu, Ana Ciceală, Radu Mihaiu, Cristina Prună, Simina Tulbure, Diana Șoșoacă, Dominic Fritz, Diana Buzoianu.

Au primit mențiuni și: Ludovic Orban, Alin Mituța, Ciprian Mihali, Vlad Voiculescu, Oana Țoiu, Virgil Nanu, Ionel Bogdănel, Darius Pop, Brian Cristian, Titus Corlățean, George Simion, Allen Coliban, Cristian Presură, Rareș Hopincă, Alina Gîrbea, Oana Cambera.

Un politician de asemenea foarte des menționat este Maia Sandu.

Următoarele priorități ale europarlamentarilor ar trebui să fie (în ordinea numărului de menționări în cadrul răspunsurilor):

• includerea României în zona euro,
• politici economice pentru a îmbunătăți traiul de zi cu zi și educație financiară pentru tineri,
• simplificarea limbajului din documentanție și dialogul real cu cetățenii,
• politici pentru mediu și combaterea schimbărilor climatice,
• politici pentru tineri și pentru educație,
• integrarea mai bună a tinerilor în procesul de luare a deciziilor,
• politici pentru sănătate care să includă și educația sexuală,
• crearea mai multor locuri de muncă prin proiecte și fonduri europene,
• politici pentru digitalizarea serviciilor administrației și cetățenie digitală,
• susținerea studiilor culturale,
• mai multe măsuri anti-corupție și creșterea transparenței privind absorbția fondurilor europene.
• politici pentru combaterez dezinformării și fakenews,
• extinderea Uniunii Europene,
• venitul minim european garantat,
• securitate și cooperare internațională,
• securitate energetică,
• un management mai bun al migrației,
• o mai mare atenție către criza locuirii,
• sprijin pentru Ucraina, etc.

Întrebați în ce măsură tinerii se simt ascultați de politicieni pe o scară de la 1 la 5, majoritatea au răspuns 2 (39,9%), adică aproape deloc.

În viziunea tinerilor, topul importanței tipurilor de scrutinuri electorale este următorul:

1. Alegeri parlamentare
2. Alegeri locale
3. Alegeri europarlamentare
4. Alegeri prezidențiale

De unde se informează tinerii;

• 68% din tinerii chestionați se informează zilnic din social media,
• 50% se informează zilnic din presa online,
• 8,5% consultă zilnic site-urile instituțiilor naționale

Barometrul a colectat opinia a 318 de tineri printr-un formular, 90,6% provenind din mediul urban, iar cea mai numeroasă grupă de vârstă a respondenților este 19-24 de ani în proporție de 55,7%. Nivelul mediu de studiu al respondenților fiind studiile de licență, respectiv cele liceale.

Barometrul Tinerilor face parte din proiectul `Comunitatea Tinerilor Lideri Europeni`, proiect de participare, finațat de Uniunea Europeană prin programul Erasmus+.”

Comunicatul de presă, integral, aici.

Proiect cofinanțat de Uniunea Europeană în cadrul programului de subvenții al Parlamentului European în domeniul comunicării. Parlamentul European nu a fost implicat în pregătirea proiectului și nu este responsabil în nicio măsură de informațiile sau punctele de vedere exprimate în cadrul proiectului, iar acestea nu-i impun nicio obligație; responsabilitatea aparține exclusiv autorilor, persoanelor intervievate, editorilor sau difuzorilor programului, în conformitate cu legislația aplicabilă. Parlamentul European nu poate fi considerat responsabil nici pentru daunele, directe sau indirecte, care pot rezulta în urma realizării proiectului.