România a avut cea mai proastă lună pentru împrumuturi de până acum în acest an, deoarece a strâns mult mai puțin decât era planificat în iunie, în contextul celei mai mari creșteri a randamentelor de pe piețele emergente din al doilea trimestru, arată o analiză Bloomberg.
După o creștere de 267 de puncte de bază a obligațiunilor în lei pe 10 ani în ultimul trimestru, România a strâns doar 2,1 miliarde de lei de pe piața locală în această lună, jumătate din cele 4,4 miliarde de lei scoase la licitație de Ministerul Finanțelor
Este, de asemenea, cea mai mică sumă strânsă în acest an, potrivit datelor compilate de Bloomberg.
Nu se vede vreun semn de ușurare a costurilor de împrumut, așa că planurile de finanțare ale guvernului pentru 2022 sunt pe teritoriu incert.
Cum vârful inflației încă nu a fost atins, perspectiva unor noi majorări de rate menține presiunea asupra costurilor de împrumut la un nivel ridicat, potrivit analiștilor
În căutarea unor randamente mai mici, ministerul de finanțe a apelat deja de trei ori în acest an la piețele internaționale, concentrându-se pe emisiunea de obligațiuni în dolari la ultima licitație de luna trecută și se bazează, de asemenea, pe finanțarea din partea Uniunii Europene în cadrul fondului de redresare pentru a ușura povara.
“Ne confruntăm cu o lichiditate volatilă în piață, iar creșterea recentă a randamentelor a venit pe fondul incertitudinilor de pe piața europeană privind fragmentarea ratelor de dobândă în zona euro”, a declarat miercuri ministrul Finanțelor, Adrian Caciu.
“Dar, în general, vedem că țările care se învecinează cu Ucraina, deci care sunt aproape de zona de conflict, plătesc dobânzi foarte mari. România a avut cele mai mari costuri de împrumut din regiune din cauza problemelor sale structurale. Dar, împreună cu banca centrală, încercăm să menținem lucrurile într-un fel de echilibru”, a completat ministrul.