Sursa foto: Wikipedia
Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să coboare la finele anului curent şi în trimestrul I 2025 la valori semnificativ inferioare celor previzionate anterior, iar după o creştere temporară în trimestrul II 2025 să revină şi să se menţină uşor sub limita de sus a intervalului ţintei, se arată în minuta şedinţei de politică monetară a Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României din 7 august 2024, citată de News.ro.
Astfel, aceasta ar urma să scadă la 4% în decembrie 2024, la 3,4% în ultima lună a anului 2025 şi la 3,2% la finele orizontului prognozei, comparativ cu valorile de 4,9%, 3,5% şi respectiv 3,4% indicate de proiecţia precedentă pentru aceleaşi momente de referinţă.
Membrii Consiliului au convenit ca fiind probabilă o creştere ceva mai solidă a economiei în trimestrele II şi III 2024 decât cea anticipată în luna mai, implicând o mărire uşoară a excedentului de cerere agregată şi revenirea acestuia în apropierea valorilor previzionate anterior, precum şi o redresare progresivă a dinamicii anuale a PIB pe parcursul intervalului.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Potrivit BNR, evoluţia exportului net este aşteptată să redevină şi să rămână mai contracţionistă în 2024-2025 decât s-a anticipat anterior, dată fiind perspectiva creşterii relativ mai pronunţate a dinamicii volumului importurilor de bunuri şi servicii, în corelaţie cu decalajul de ritm dintre absorbţia internă şi cererea externă.
Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate reducerea ratei dobânzii de politică monetară, din 8 august 2024, la nivelul de 6,50%, de la 6,75%; totodată, a hotărât reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50%, de la 7,75%, şi scăderea ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 5,50%, de la 5,75%. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
În acelaşi timp, s-a observat că dinamica anuală de două cifre a salariului mediu brut nominal s-a diminuat uşor pe ansamblul lunilor aprilie-mai, pe seama descreşterii acesteia în sectorul privat, iar dinamica similară a costului salarial unitar din industrie s-a redus mai pronunţat, în contextul unor ample fluctuaţii lunare provocate de un efect de calendar. Aceste dinamici rămân însă înalte şi preocupante din perspectiva potenţialelor efecte exercitate asupra inflaţiei viitoare, dar şi asupra competitivităţii externe, au conchis membrii Consiliului, evocând şi noua majorare a salariului minim brut pe economie efectuată în luna iulie 2024.
Totodată, s-a convenit că decalajele persistente dintre cererea şi oferta de forţă de muncă de pe anumite segmente ale pieţei, dar mai cu seamă dinamica salariilor din sectorul public constituie şi în viitorul apropiat surse de potenţiale presiuni suplimentare asupra salariilor şi costurilor cu forţa de muncă din mediul privat. Influenţe de sens opus ar putea să decurgă, însă, din accentuarea recentă a trendului descendent al ratei inflaţiei, precum şi din recursul în creştere la angajaţi extracomunitari, au reiterat unii membri ai Consiliului.
În discuţiile privind condiţiile financiare, membrii Consiliului au evidenţiat scăderea consemnată de principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare imediat după reducerea de către BNR a ratei dobânzii-cheie şi a ratelor dobânzilor la facilităţile permanente în luna iulie, precum şi evoluţia liniară ulterioară a acestora. În acelaşi timp, a fost remarcată schimbarea de direcţie a randamentelor pe termen lung ale titlurilor de stat, care s-au reînscris în debutul lunii iulie şi s-au menţinut apoi pe o traiectorie general descrescătoare – relativ în linie cu evoluţiile din economiile avansate şi din regiune –, în contextul aşteptărilor revizuite ale investitorilor privind traiectoria ratei dobânzii Fed, cu impact şi asupra apetitului global pentru risc.
În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro a cunoscut o corecţie descendentă în prima parte a lunii iulie şi a rămas apoi relativ stabil, pentru ca spre finele intervalului să urce la valorile mai înalte prevalente în trimestrul II, pe fondul creşterii volatilităţii pe pieţele financiare internaţionale, inclusiv ca urmare a escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu. Raportul leu/USD a scăzut chiar mai pronunţat în prima jumătate a lunii, iar ulterior a crescut doar uşor şi temporar, dată fiind evoluţia ratei de schimb a dolarului SUA pe pieţele financiare internaţionale.
Riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului rămân ridicate, au susţinut membrii Consiliului, evocând deficitele gemene şi incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, inclusiv în context electoral, dar şi actualele tensiuni geopolitice şi deciziile de politică monetară ale băncilor centrale majore. În perspectivă apropiată, semnificativă ca influenţă va continua să fie însă şi atractivitatea relativă a plasamentelor în monedă naţională, în timp ce acţiunea factorilor sezonieri ar putea să scadă ca relevanţă comparativ cu anii precedenţi, au apreciat unii membri ai Consiliului.