BNR se așteaptă la creșteri economice de 4,5%, anul acesta și anul viitor. Mugur Isărescu: Recuperarea a fost puternică, dar vulnerabilitățile persistă

Banca Națională estimează că economia României va crește cu 4,5%, atât anul acesta cât și anul viitor, după o recuperare puternică în 2021, însă avertizează că vulnerabilitățile persistă, în contextul inflației ridicate, date de scumpirile la energie, și al deficitului fiscal ridicat alături de datoria publică în creștere.

Observațiile au fost realizate într-o prezentare susținută de guvernatorul BNR Mugur Isărescu cu ocazia întâlnirii cu ambasadoarea Franței la București și reprezentanți ai Mouvement des Entreprises de France International, cea mai mare organizație patronală din Franța.

„După cum se precizează în «Studiile economice OCDE − România 2022», România a cunoscut o performanță economică robustă înainte de pandemie. Ca urmare, diferența dintre PIB pe cap de locuitor în comparație cu media OCDE s-a redus de la aproape 70% la aproximativ 35%. Disparitățile regionale din interiorul țării continuă să fie o preocupare, cea mai bogată regiune (București-Ilfov) situându-se la 160% din media UE în ceea ce privește PIB/locuitor, iar cea mai săracă (Nord-Est) la doar 44%, una dintre cele mai mari diferențe în Europa. Pandemia a încetinit procesul de convergență, dar recuperarea de după șocul inițial a fost rapidă. După o scădere cu 3,7% în 2020, PIB-ul a atins nivelul de dinaintea crizei la începutul anului 2021 și este văzut în creștere cu aproximativ 7% în 2021 și cu aproximativ 4% în următorii doi ani”, arată guvernatorul, în prezentare.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

El a arătat că rata generală a inflației a rămas în interiorul sau sub intervalul țintă de variație pentru o mare parte din cei șapte ani care au precedat 2021, dar evoluțiile recente, legate în special de piața energiei, au făcut loc celei mai mari rate a inflației din mai bine de un deceniu la sfârșitul anului trecut (8,2%).

Șocurile pe partea ofertei au fost principalul factor (creșteri ale prețurilor materiilor prime, în special energiei și blocaje în lanțurile de producție și aprovizionare), iar condițiile favorabile ale cererii au facilitat transmiterea în prețurile finale.

Șocurile inflaționiste asupra componentelor energetice ale coșului de consum au lovit în mod repetat pe parcursul anului 2021. Acestea au fost parțial compensate de o schemă de sprijin guvernamental, în vigoare din noiembrie 2021 până în martie 2022.

Cu toate acestea, componenta energetică a reprezentat mai mult de jumătate din rata anuală globală a inflației până la sfârșitul anului 2021.

Totodată, de la niveluri sub 5% din PIB în perioada 2015-2019, deficitul de cont curent s-a înrăutățit în timpul pandemiei. Orientarea fiscală acomodativă, legată în principal de criza de sănătate, a avut cea mai mare contribuție la creșterea deficitului de cont curent.

De asemenea, deficitul de cont curent a crescut în 2021 deoarece exporturile au fost blocate de perturbările persistente ale lanțurilor de aprovizionare și de creșterea prețurilor la energie și alte mărfuri. Peste 40% din extinderea deficitului comercial a provenit din evoluțiile nefavorabile ale comerțului.

Rezervele oficiale au rămas pe o traiectorie robustă, atingând 48,5 miliarde de euro la sfârșitul lunii ianuarie 2022, atenuând astfel riscul expunerii la șocuri externe.

Cele mai recente date arată că rezervele internaționale acoperă 4,5 luni de importuri potențiale de bunuri și servicii (la sfârșitul lunii noiembrie 2021) și asigură o acoperire completă a surselor de risc.

Pandemia a dus însă la o creștere a deficitului fiscal, iar nivelurile actuale sunt ridicate, dar România nu este o situație anormală în comparație cu alte state membre ale UE.

„Eforturile de consolidare fiscală sunt în desfășurare și calea ar trebui menținută”, subliniază BNR.

Deficitul cash pentru 2020 și 2021 a fost de 9,7%, respectiv 6,7%. Autoritățile vizează un nivel de 5,8% pentru 2022.

Datoria publică a crescut în timpul tulburărilor induse de pandemie, deoarece autoritățile au luat măsuri decisive pentru a atenua efectele economice negative ale răspândirii virusului. Nivelurile generale sunt încă moderate, dar efortul de consolidare fiscală este vital în ceea ce privește gestionarea poverii datoriei.

„Recuperarea a fost puternică, dar vulnerabilitățile persistă”, mai arată BNR, care subliniază probleme precum creșterea inflației pe fondul crizei energetice, deficitul de cont curent în creștere, deficit fiscal ridicat, care necesită o consolidare rapidă, datoria publică în creștere, dar încă sub 60% din PIB.