Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Banca Națională estimează că economia României va crește cu 4,5%, atât anul acesta cât și anul viitor, după o recuperare puternică în 2021, însă avertizează că vulnerabilitățile persistă, în contextul inflației ridicate, date de scumpirile la energie, și al deficitului fiscal ridicat alături de datoria publică în creștere.
Observațiile au fost realizate într-o prezentare susținută de guvernatorul BNR Mugur Isărescu cu ocazia întâlnirii cu ambasadoarea Franței la București și reprezentanți ai Mouvement des Entreprises de France International, cea mai mare organizație patronală din Franța.
„După cum se precizează în «Studiile economice OCDE − România 2022», România a cunoscut o performanță economică robustă înainte de pandemie. Ca urmare, diferența dintre PIB pe cap de locuitor în comparație cu media OCDE s-a redus de la aproape 70% la aproximativ 35%. Disparitățile regionale din interiorul țării continuă să fie o preocupare, cea mai bogată regiune (București-Ilfov) situându-se la 160% din media UE în ceea ce privește PIB/locuitor, iar cea mai săracă (Nord-Est) la doar 44%, una dintre cele mai mari diferențe în Europa. Pandemia a încetinit procesul de convergență, dar recuperarea de după șocul inițial a fost rapidă. După o scădere cu 3,7% în 2020, PIB-ul a atins nivelul de dinaintea crizei la începutul anului 2021 și este văzut în creștere cu aproximativ 7% în 2021 și cu aproximativ 4% în următorii doi ani”, arată guvernatorul, în prezentare.
El a arătat că rata generală a inflației a rămas în interiorul sau sub intervalul țintă de variație pentru o mare parte din cei șapte ani care au precedat 2021, dar evoluțiile recente, legate în special de piața energiei, au făcut loc celei mai mari rate a inflației din mai bine de un deceniu la sfârșitul anului trecut (8,2%).
Șocurile pe partea ofertei au fost principalul factor (creșteri ale prețurilor materiilor prime, în special energiei și blocaje în lanțurile de producție și aprovizionare), iar condițiile favorabile ale cererii au facilitat transmiterea în prețurile finale.
Șocurile inflaționiste asupra componentelor energetice ale coșului de consum au lovit în mod repetat pe parcursul anului 2021. Acestea au fost parțial compensate de o schemă de sprijin guvernamental, în vigoare din noiembrie 2021 până în martie 2022.
Cu toate acestea, componenta energetică a reprezentat mai mult de jumătate din rata anuală globală a inflației până la sfârșitul anului 2021.
Totodată, de la niveluri sub 5% din PIB în perioada 2015-2019, deficitul de cont curent s-a înrăutățit în timpul pandemiei. Orientarea fiscală acomodativă, legată în principal de criza de sănătate, a avut cea mai mare contribuție la creșterea deficitului de cont curent.
De asemenea, deficitul de cont curent a crescut în 2021 deoarece exporturile au fost blocate de perturbările persistente ale lanțurilor de aprovizionare și de creșterea prețurilor la energie și alte mărfuri. Peste 40% din extinderea deficitului comercial a provenit din evoluțiile nefavorabile ale comerțului.
Rezervele oficiale au rămas pe o traiectorie robustă, atingând 48,5 miliarde de euro la sfârșitul lunii ianuarie 2022, atenuând astfel riscul expunerii la șocuri externe.
Cele mai recente date arată că rezervele internaționale acoperă 4,5 luni de importuri potențiale de bunuri și servicii (la sfârșitul lunii noiembrie 2021) și asigură o acoperire completă a surselor de risc.
Pandemia a dus însă la o creștere a deficitului fiscal, iar nivelurile actuale sunt ridicate, dar România nu este o situație anormală în comparație cu alte state membre ale UE.
„Eforturile de consolidare fiscală sunt în desfășurare și calea ar trebui menținută”, subliniază BNR.
Deficitul cash pentru 2020 și 2021 a fost de 9,7%, respectiv 6,7%. Autoritățile vizează un nivel de 5,8% pentru 2022.
Datoria publică a crescut în timpul tulburărilor induse de pandemie, deoarece autoritățile au luat măsuri decisive pentru a atenua efectele economice negative ale răspândirii virusului. Nivelurile generale sunt încă moderate, dar efortul de consolidare fiscală este vital în ceea ce privește gestionarea poverii datoriei.
„Recuperarea a fost puternică, dar vulnerabilitățile persistă”, mai arată BNR, care subliniază probleme precum creșterea inflației pe fondul crizei energetice, deficitul de cont curent în creștere, deficit fiscal ridicat, care necesită o consolidare rapidă, datoria publică în creștere, dar încă sub 60% din PIB.