Boc, din “capitala IT” de la Cluj, despre eliminarea facilităților fiscale în domeniu: Autoritățile din România nu ar trebui să se “atingă” vreme de 20 de ani de domeniul tehnologiei

digitalizare, calculator, cod, programare Sursa foto: Pixabay

Autoritățile din România nu ar trebui să se “atingă” vreme de 20 de ani de domeniul tehnologiei, a spus primarul Clujului, Emil Boc, în cadrul unei conferințe legată de investiții și sectorul tech, la Cluj. Fostul premier a făcut, astfel, referire la discuțiile legate de eliminarea facilităților pentru sectorul IT. Acesta a participat la conferința regională, de la Cluj, a Camerei de Comerț Americană din România – AmCham: Comunități inovatoare – Investiții locale pentru succesul global.

“Nu suntem cei mai buni pe sectorul alimentar, nici la mașini, aici e oportunitatea noastră, pe inovație. Nu are rost să se atingă nimeni 20 de ani de acest domeniu, până când nu se va consolida ca un brand. Silicon Valley e aici, prin ecosistemul pe care îl construim, trebuie susținut prin orice mijloace”, a spus primarul din Cluj.

Cluj-Napoca rămâne unul dintre cele mai puternice centre din țară pentru această industrie: Clujul are peste 1.500 de companii IT, totalizând aproximativ 25.000 de angajați, conform datelor asociațiilor din domeniu. De altfel, IT-ul e domeniul cu cei mai mulți angajați în județ.

Ideea de eliminare a facilităților fiscale în IT nu e o noutate pentru piață – aceste discuții s-au lansat în spațiul public de multă vreme, iar, la finalul anului trecut, chiar ministrul Finanțelor anunța că are în lucru varianta eliminării excepțiilor de la plata impozitului și a contribuțiilor pe venit în domenii precum IT-ul, cercetarea, HORECA. După publicarea Planului Național de Redresare și Reziliență, mediul de afaceri primea și o perspectiva oficială, care lăsa însă loc la interpretări. La Componenta “Reforma Fiscală” (C8), apare în tabelul cu “jaloane” și “eliminarea treptată a stimulentelor fiscale și a lacunelor fiscale în ceea ce privește impozitul pe venit, impozitul pe profit (inclusiv regimurile speciale care pot face obiectul unor derogări)”. Aceasta ar urma să se întâmple până în 2024. Planul mai prevede că modificările se vor implementa după o analiză a modului în care poate fi îmbunătățită structura sistemului fiscal. De subliniat că, deși beneficiază de stimulente, domeniul IT nu este indicat în mod expres în document, spre deosebire de cel al Construcțiilor, pentru care s-a asumat un alt calendar.

“Industria IT beneficiază de aceste scutiri, deocamdată, dar există această perspectivă de eliminare a lor, inclusiv prin PNRR. Mie mi se pare destul de clară prevederea de acolo. Dar nimic nu e sigur, pentru companiile de IT e o mare sursă de incertitudine”, spune avocatul Ciprian Păun, de la NNDKP. “E nevoie de predictibiliate, ar trebui ca statul să poată spune: asta e status quo, pe 5 ani de zile, asta e asumarea pe care o facem și orice antreprenor știe pe ce se bazează”, a spus avocatul, prezent și el la conferința AmCham.

ANIS: Un angajat IT contribuie la bugetul de stat dublu compartiv cu media la nivelul economiei naționale.

Contribuția sectorului IT la PIB e undeva la 7% – acesta fiind de altfel unul dintre puținele domenii care au evoluat cu plus chiar și în primul an de pandemie – iar scutirea de la plata impozitului pe venit a fost una dintre măsurile care au impulsionat până acum dezvoltarea firmelor în România.

Industria de software și servicii aduce un aport de circa 6,2% din PIB, ceea ce însumează aproximativ 13,6 miliarde euro, potrivit unui studiu realizat de ANIS, Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii.

Defalcat, 8,8 miliarde euro impact direct reprezintă excedentul brut de exploatare, taxe și cheltuieli de personal, 2,6 miliarde euro impactul indirect – tranzacțiile economice cu furnizori români ai întreprinderilor din industrie și 2,2 miliarde euro impactul indus – salariile cheltuite în economia națională de către angajați susținuți direct și indirect. Un angajat IT contribuie la bugetul de stat dublu compartiv cu media la nivelul economiei naționale.

Sursa foto: Pixabay

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *